De 20 de ani, o familie de florari din Bucureşti vine la Iaşi pentru a împodobi baldachinul în care racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva este depusă spre închinarea credincioşilor veniţi pentru a prăznui hramul acesteia.
‘Ne bucurăm că şi anul acesta a venit familia Buştei cu flori minunate, care vor împodobi baldachinul în care vor fi aşezate moaştele Sf. Cuvioase Parascheva. E al 20-lea an consecutiv. Este o jertfă foarte mare pe care această familie o face. Dânşii mărturisesc că Sfânta nu rămâne datoare. De fiecare dată ei primesc ajutor şi în niciun caz nu sunt păgubiţi cu ceva în urma acestui dar pe care îl fac, aceste jertfe de natură materială. În primul rând este o jertfă de suflet. Ei o iubesc foarte mult pe Sf. Cuvioasă Parascheva şi nu a fost an în care să nu fie aici’, afirmă preotul Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
Despre iubirea faţă de Sfânta Cuvioasă Parascheva, despre credinţa şi bucuria de a dărui vorbeşte şi Ioan Buştei, capul familiei din Bucureşti, care de 20 de ani împodobeşte baldachinul care este amplasat în Curtea Mitropolitană cu puţin timp înainte de începerea pelerinajului de hramul Sf. Parascheva.
‘Ne bucurăm de fiecare dată să împodobim baldachinul. Venim cu drag în fiecare an, mai ales că oamenii se bucură. Se bucură şi cei care le fac şi cei care ne privesc. Toţi pelerinii se bucură de ele’, spune Ioan Buştei.
Ceva mai încolo se află şi restul familiei. Cu toţii au venit de la Bucureşti special pentru momentul în care este împodobit baldachinul. Şi anul acesta, ca şi în anii trecuţi, sunt reţinuţi la cuvinte. Ei spun că pur şi simplu au venit să îmbrace în straie de sărbătoare baldachinul Sfintei. Sunt şi mai rezervaţi atunci când sunt întrebaţi de ziariştii curioşi despre implicarea financiară. Subliniază însă că, ori de câte ori au avut nevoie de ajutor, Sfânta le-a fost aproape şi i-a ajutat, aşa că pentru ei banii nu au importanţă, mai ales că e felul lor de a-i mulţumi pentru binele primit.
Ne reamintesc faptul că străbat aproape 400 de kilometri de la Bucureşti la Iaşi pentru a face un lucru de suflet. În 2004, familia Buştei se afla într-un mare impas financiar, aşa că şi-a căutat speranţa în credinţă. Au venit timp de trei luni la Iaşi pentru a se închina la racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva. La scurt timp, situaţia familiei s-a redresat. Ei spun că de atunci Sfânta a fost alături de ei atât în cele mai grele momente din viaţă, dar şi în cele mai frumoase. Tot de atunci, în semn de recunoştinţă, familia Buştei a decis să decoreze baldachinul special amenajat în Curtea Mitropoliei şi Bucovinei pentru a se închina pelerinii.
‘De 20 de ani pentru noi înseamnă că e bine, înseamnă că ceea ce ne-am propus în primul an aduce bucurie, aduce în sufletele noastre un lucru care e greu de explicat în cuvinte. Bucuria noastră continuă. De fiecare dată venim cu mult drag şi multă voinţă de a face lucruri frumoase. Sfânta Parascheva ajută, ajută cu siguranţă. Ne e greu să explicăm în cuvinte ceea ce se întâmplă în sufletele noastre, ceea ce ni se întâmplă în viaţă’, mărturiseşte Ioan Buştei.
În ceea ce priveşte alegerea florilor care decorează baldachinul, se întâmplă ca de fiecare dată culoarea acestora să fie aceeaşi cu veşmintele special create pentru a fi puse pe moaştele Sf. Parascheva de hramul acesteia.
‘Şi anul acesta, aşa cum s-a întâmplat şi în anii anteriori, fără să ne fi vorbit înainte, au găsit culori care se potrivesc cu ceea ce se pune pe trupul Sfintei, adică acel veşmânt. Au ales anul acesta în primul rând culoarea albă, pentru că, au zis ei, Sf. Cuvioasa Parascheva este o mireasă a lui Hristos, şi au ales culori albastre care să puncteze acest alb, neştiind că noi am avut posibilitatea de a alege între mai multe veşminte şi l-am ales pe cel care are culoarea albastru’, afirmă preotul Constantin Sturzu.
Coincidenţa a fost remarcată atât de clerici cât şi de laici. Cei din familia Buştei spun că niciodată nu discută cu preoţii despre culorile florilor alese pentru împodobirea baldachinului.
‘Anul acesta avem o combinaţie de flori albe. Avem trei tipuri de crizantemă, unul care se numeşte Viena, un altul care are un bănuţ verde în mijloc…Avem crini albi, care miros foarte bine. Avem şi trandafiri albi foarte frumoşi. Ca piesă de detaliu avem fire de delphinium albastru, nuanţă care va fi regăsită şi pe veşmântul Sfintei. Noi nu ştim niciodată dinainte cum va fi îmbrăcată Sfânta. Lucrurile se întâmplă aşa fără discuţii prealabile. Noi pregătim florile cu drag, cu bucurie, cu gândul de a bucura şi încânta pe toată lumea pentru că florile sunt frumoase. Fiecare floare semnifică dragostea noastră pentru Sf. Cuvioasă Parascheva şi pentru oamenii care vin să se închine la racla acesteia’, declară Ioan Buştei.
Şi nu e singura coincidenţă. Sau minune, cum o consideră familia Buştei. Când sunt urcate în camioanele care trebuie să ajungă la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei majoritatea florilor sunt boboci. Ele încep să îşi deschidă petalele în preajma baldachinului.
‘Cred că încep să înflorească odată ce sunt aşezate pe baldachin. Munca şi aranjarea decorurilor încep în Bucureşti, acolo unde avem noi depozitul de flori, pentru că avem nevoie de flori foarte proaspete. Sunt vreo 20 de oameni care lucrează la aceste decoruri. Le aranjăm frumos în apă, le pregătim, le sortăm, facem aranjamentele florale. Pregătirea durează cam trei zile. Cum reuşim să le facem să reziste atâtea zile? Este un secret. Un secret pe care îl ştim foarte bine. Noi le alegem să fie proaspete, însă acest loc şi Sfânta Parascheva le fac să fie proaspete atât de mult. Am avut un an în care au stat proaspete şi o lună de zile. Adică 30 de zile, şi noi ne pricepem la flori, ni se pare că e mult. În anul în care a izbucnit pandemia am venit cu florile la Iaşi, nu am avut voie să împodobim baldachinul, ne-am întors la Bucureşti, le-am ţinut o săptămână în frigider, după care ni s-a permis să venim să le aranjăm, le-am adus la Iaşi. Aveau deja două săptămâni de când le achiziţionasem. Au mai stat o săptămână pe baldachin. Adică au rezistat aproape o lună de zile fără să se păteze petalele, tulpinile sau frunzele. Asta înseamnă că Iaşiul e un oraş frumos, cu oameni buni, şi cu Sf. Cuvioasă care are grijă de noi’, a povestit Ioan Buştei.
Anual, în preajma zilei de 14 octombrie, când creştinii ortodocşi prăznuiesc hramul Sfintei Parascheva, Iaşiul devine cel mai mare centru de pelerinaj din ţară. Aproximativ 300.000 de credincioşi vin în pelerinaj la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei pentru a se închina la racla cu moaştele Sfintei Parascheva, care este scoasă într-un baldachin special amenajat în Curtea Mitropolitană.
Alături de racla cu moaştele celei considerate a fi ocrotitoarea Moldovei şi a săracilor, anual sunt aduse la Iaşi şi moaşte ale altor sfinţi. Anul acesta vor fi aduse, spre închinare, de la Catedrala Mitropolitană din Arkalochori, din Creta, moaştele Sfântului Andrei Criteanul, supranumit ‘exarhul cântăreţilor bisericeşti’.
