Visul unui om implicat, în scurta sa viaţă, în multiple proiecte educaţionale la nivel naţional, co-fondator al proiectului ‘Profesorul digital’, a devenit realitate, graţie în primul rând prietenilor săi, la rândul lor cadre didactice cu vocaţie, care, pentru al doilea an consecutiv, prin organizarea ‘Şcolii de Vară Paulina’ la Sâncel, au făcut 150 de copii fericiţi, fericiţi să înveţe chiar şi în vacanţă.
Om care s-a dedicat educaţiei şi inovaţiei în educaţie, în formarea profesorilor, Raluca Ana Medeşan a avut un vis, acela să aducă profesori ‘puţin altfel’ care să susţină activităţi la o şcoală de vară, cu copiii din satul părinţilor săi, acolo unde şi-a petrecut multe vacanţe alături de bunicile sale, ambele pe nume Paulina.
‘Ideea ‘Şcolii Paulina’ nu a fost a noastră. A fost ideea unei prietene şi om de educaţie care, din păcate, s-a stins mult prea devreme (în 2021 la vârsta de 34 de ani – n.r.). Ea a copilărit aici, în Sâncel. Bunicii ei sunt din Sâncel. Bunicile ei, Paulina ambele, şi din partea mamei şi din partea tatălui. Îşi dorea foarte mult să aducă profesori care să ţină o şcoală de vară pentru copiii de aici, din împrejurimi. Profesori care fac activităţi deosebite cu copiii şi care sunt puţin altfel. Din păcate, nu a mai apucat să facă acest lucru şi noi am zis să-i continuăm, practic, visul şi să il îndeplinim. Pentru că şi pentru noi, venirea aici a însemnat foarte mult. Cred că Raluca undeva ştia că nu doar copiii din Sâncel au nevoie de această şcoală, ci şi noi, profesorii, avem nevoie de această comunitate fantastică de aici, din sat’, a declarat, pentru AGERPRES, Iulia Măndăşescu, profesor psihopedagog-logoped la Şcoala Specială Gimnazială pentru Surzi nr. 1 Bucureşti şi care este profesor Merito.
Aşa se face că, la doar câteva luni de la dispariţia Ralucăi Medeşan, în august 2021, a avut loc la Sâncel, un sat din apropierea Blajului, prima ediţie a ‘Şcolii de Vară Paulina’, urmată de o conferinţă dedicată profesorilor formatori. În acest an, în perioada 21-26 august, s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a ‘Şcolii de Vară’, urmată la fel ca anul trecut, timp de două zile, vineri şi sâmbătă, de festivalul ‘Al 5-lea element – Educaţia’, la care participă profesori din toată ţara, formatori, facilitatori de procese de învăţare, mentori, consilieri şcolari.
Lansat în aprilie 2021 de Finnish Teacher Training Center, OvidiuRo şi SuperTeach, cu scopul de a crea un cadru de comunicare şi colaborare pentru comunitatea celor activ implicaţi în procesele de transformare în domeniul educaţiei, dornici de o schimbare din interior şi de contribuţie într-un mod relevant, personal şi concret la creşterea echităţii în educaţie şi susţinerea intervenţiilor sistemice, festivalul are drept temă în acest an ‘Rezilienţa şi sănătatea mintală în profesia didactică’ – In memoriam Raluca Ana Medeşan.
Revenind la ‘Şcoala de Vară Paulina’, dacă anul trecut a debutat cu 80 de copii, iar până la finalul primei ediţii numărul acestora a ajuns la 120, în acest an numărul copiilor participanţi a fost de aproape 150, unii dintre ei fiind legaţi prin bunici de Sâncel.
‘Anul acesta am ajuns la un număr de 150 de copii. Pe noi ne-a bucurat foarte mult faptul că a crescut numărul lor şi, totodată, că a existat interes nu doar pentru copiii din Sâncel sau din Blaj, ci au venit şi copii din zone mai îndepărtate, din Mediaş, Sibiu. A fost impresionant că unii dintre ei chiar au ales să-şi ‘rupă’ din vacanţă şi să vină aici pentru o săptămână’, a spus Iulia Măndăşescu, omul care poate fi considerat principalul organizator.
În ceea ce îi priveşte pe profesorii facilitatori, provenind din Bucureşti, Focşani, Piteşti sau Sibiu, din care unii au cunoscut-o personal pe Raluca, iar alţii o ştiau, dar nu o cunoscuseră, toţi au venit aici ca voluntari, fiind cazaţi la localnici.
‘Anul acesta au venit profesori din toată ţara. Ne-am axat foarte mult pe poveşti, pe literatură şi literaţie, pentru că este o mare nevoie, în general a copiilor, zona aceasta. Copiii au avut şi alte tipuri de activităţi, non-formale, de muzică, de dans, de îndemânare – au făcut, de exemplu, agrafe de păr. Programa a fost structurată în două părţi ale zilei: dimineaţa, au avut activităţi mai degrabă de educaţie remedială, au accesat zona asta de literatură, poveşti şi literaţie, iar după amiaza programul a fost uşor mai relaxat, fiind mai degrabă nişte activităţi non- formale. Am încercat să aducem activităţi cât mai creative pentru ei. Eu cred că, dincolo de faptul că ei sunt expuşi la genul acesta de activităţi, e foarte important că reuşesc să stea împreună, să-şi petreacă timpul o săptămână împreună copii care poate în alt context nu s-ar fi cunoscut. E un schimb de experienţă. E o componentă importantă în educaţia lor faptul că reuşesc să vadă profesori din alte zone şi copii din alte zone’, a explicat Iulia Măndăşescu.
Unul dintre profesorii facilitatori este Radu Boţoroagă, profesor de limba română de 18 ani şi, mai nou, director adjunct la şcoala din Gura Râului, judeţul Sibiu, care a a avut-o pe Raluca Medeşan ca formator la un curs ‘Profesorul digital’.
‘Am fost şi la ediţia de anul trecut. La atelierul de anul trecut am introdus mai mult activităţi preluate din tehnicile de actorie, iar anul acesta mi s-a propus să merg mai mult spre literaţie şi literatură. Totuşi, nu am vrut nişte activităţi stresante pentru copii, să-i pun să citească mult sau… Am mers mult pe partea de a valorifica, de a vedea latura lor creativă, imaginaţia lor, vocabularul. Principala activitate pe care am făcut-o a fost una în mai mulţi paşi. Copiii au avut de citit nişte texte, mai scurte, nişte poveşti de viaţă despre femei care au reuşit în viaţă şi şi-au ales o poveste care le-a plăcut mai mult, au împărţit-o în şase momente, şase secvenţe. Apoi, au colorat într-un şablon de diapozitive, care era format din şase bucăţele, au desenat acolo practic povestea – au avut dreptul să şi scrie un text care să explice. Apoi, cu aceste şabloane, i-am înregistrat, i-am filmat practic şi ei au şi povestit povestea. După, am derulat diapozitivul în imagine şi astfel a rezultat un program video-audio, care e realizarea lor. Sunt activităţi în care încerc să-i conduc să înţeleagă mai bine un text, la ce să fie atenţi când lecturează, apoi când creează ei un text care ar fi elementele necesare şi să se concentreze pe o logică a progresului narativ’, a explicat profesorul modul în care a colaborat cu grupa de copii care i-a revenit, formată din 27 de elevi de clasele a IV-a, a V-a şi a VI-a.
Radu Boţoroagă, care a venit la şcoala de vară împreună cu soţia sa, de asemenea cadru didactic, dar şi cu cele două fetiţe, s-a arătat impresionat de căldura şi de ospitalitatea oamenilor locului.
Echipa de facilitatori a propus şi pregătit pentru copii ateliere de literaţie, de educaţie rutieră, scriere creativă, învăţare remedială şi multe altele, specifice fiecărei categorii de vârstă. La fiecare categorie (preşcolari, elevi din ciclul primar, elevi din ciclul gimnazial şi elevi din ciclul liceal) au fost câte opt ateliere. Activităţile s-au desfăşurat în mai multe locuri – grădiniţă, sala de sport a şcolii (clădirea şcolii este în reabilitare în urma unui incendiu – n.r.), căminul cultural şi casa parohială.
O noutate faţă de ediţia precedentă a fost o activitate de ecologizare, organizatorii apreciind că este o mare nevoie, inclusiv la nivel de societate, să conştientizăm că e foarte important să reciclăm şi să fim responsabili faţă de mediu. Astfel, copiii au mers din poartă în poartă prin sat şi au strâns carton, plastic şi sticlă, deşeuri care au ajuns la un centru de colectare din Blaj.
Datorită donaţiilor făcute pentru ‘bursa Paulina’ în contul Asociaţiei pentru Motivaţie în Psihoeducaţie, copiii au primit materiale educaţionale, participarea gratuită la ateliere, care au durat de la ora 9,00 la ora 15,00, precum şi câte o masă de prânz în fiecare zi.
‘Mi-a plăcut să vin la activităţi. Am dansat, am făcut nişte jocuri şi pe urmă am mai făcut o poveste. Ieri, am desenat şi am ieşit pe afară, ne-am jucat’, a spus una dintre cele mai mici cursante, Allegra, de cinci ani.
Andra, o fetiţă de 11 ani, care a fost şi anul trecut la şcoala de vară, s-a arătat bucuroasă că a putut să-şi facă prieteni şi să fie mai bună, participând la ateliere de muzică şi de literatură.
‘Am fost şi anul trecut. Sunt mai mulţi copii acum, sunt şi profesori noi. E frumos pentru că sunt mai mulţi copii. Mi-am făcut mulţi prieteni’, a spus Andra, care a adăugat că le-a plăcut la ateliere şi fratelui său, Andrei, dar şi vărului său, Robert.
Dacă anul trecut au fost cursanţi, la actuala ediţie Casiana, de 18 ani, şi Alin, de 16 ani, s-au înscris ca voluntari. Ambii au spus că a fost mai interesant ca participant, dar că e frumos, chiar dacă e mai obositor, şi ca voluntar.
‘E un pic mai interesant ca participant, că iei parte la ateliere, dar ca voluntar ai ocazia să vorbeşti cu oameni care sunt specialişti în domeniu, care ştiu să lucreze cu copiii, oameni foarte bine pregătiţi, de la care chiar ai ce să înveţi’, a fost de părere Casiana. La rândul său, Alin a arătat că, fiind voluntar, a ajutat organizatorii cu ceea ce au avut nevoie şi că a putut asista la mai multe ateliere.
De la Alin, colegul său de clasă la colegiu în Blaj, a aflat despre Şcoala de vară din Sâncel şi Elizabeth, care a fost şi voluntar, dar a susţinut şi un atelier în limba engleză.
‘Am ales să fiu voluntar în primul rând ca să mă implic în organizare. Am ajuns să cunosc foarte multe persoane, şi voluntari şi dintre facilitatori, chiar să particip la unele ateliere. Am ţinut chiar propriul atelier de limba engleză cu copii de 9-10 ani. Mi-a plăcut foarte mult. Am făcut cu ei şi jocuri şi învăţare’, a explicat Elizabeth.
Vineri, toţii copiii participanţi au fost premiaţi.
Întrebată ce înseamnă pentru copiii din zonă această posibilitate de a participa la ateliere pentru unii inedite, Ioana Cătăuţă, directorul Şcolii Gimnaziale ‘I. Pop Reteganul’ Sâncel, a afirmat că a fost o ‘bucurie’ şi un eveniment aşteptat.
‘Prima ediţie a avut un mare impact asupra lor, erau foarte încântaţi. Deja undeva din primăvară au început întrebările: dacă va fi anul acesta şcoala de vară, dacă vin anumiţi profesori de anul trecut. Unii dintre profesori au revenit, i-au reîntâlnit pe copii şi chiar au spus că au observat o oarecare maturitate în gândirea copiilor. Copiii noştri sunt bucuroşi, se simt bine’, a spus Ioana Cătăuţă.
Aceasta a fost un fel de co-organizator, alături de Iulia Măndăşescu, care a coordonat activitatea de la Bucureşti, ocupându-se de organizarea pe plan local, de cazarea facilitatorilor.
De organizarea pe plan local s-a ocupat şi educatoarea Ana Maria Trif, care s-a implicat şi în supravegherea copiilor.
‘În calitate de gazde încercăm să oferim tot ce se poate. Ajutăm cu ce putem şi facilitatorii, şi organizatorii, şi copiii. Încercăm să oferim şi o plăcintă… În primul an s-a pornit de la un număr de 80 de copii şi s-a terminat cu peste 100. Anul acesta, şcoala a avut în jur de 140 de copii. Impactul este unul ‘wow’ şi pentru noi, şi pentru copii, şi pentru comunitate. Nu ne aşteptam să fie atât de benefic şi de plăcut. Copiii şi-au dorit să vină în fiecare zi şi asta spune tot. Adică nu au renunţat pe parcurs. Dacă s-ar fi plictisit, ‘se mai pierdea’ câte unul până la final’, a spus educatoarea.
Şi ea a menţionat că de-abia au aşteptat înscrierile copiii din sat.
‘Şi-au dorit foarte tare. Abia au aşteptat înscrierile la ‘Şcoala de vară Paulina’. Le plac profesorii facilitatori. Şi copiii mei au venit, unul ca elev înscris, iar altul ca voluntar, şi de-abia au aşteptat perioada asta. Copiii sunt mulţumiţi’, a mai spus Ana Maria Trif.
În ceea ce priveşte o următoare ediţie, Iulia Măndăşescu spune că nu doar că proiectul nu se va opri aici, ci se încearcă cumva să fie scalat şi dus şi în alte locuri, nu doar la Sâncel, astfel încât ‘şcoala Paulina’ să devină un brand.
‘Genul acesta de acţiuni ar fi frumos să se întâmple în multe comunităţi din ţară, rurale sau nu. Sper ca modelul acesta de şcoală pe care noi l-am creat şi care a devenit foarte cunoscut să fie preluat şi de alţi profesori şi dus mai departe acolo unde este nevoie pentru alţi copii. Ne-am dori să fie preluat acest model cu toată încrederea de alţi profesori. Sau, de ce nu, poate anul viitor vom duce copiii de aici într-un alt loc, într-un fel de tabără’, a spus Iulia Măndăşescu.
Ea a recunoscut că nu a fost uşor şi că a fost destul de provocator să fie organizat un eveniment atât de amplu, care a implicat atât de multă resursă umană, mulţumind celor care s-au implicat să facă posibil visul Ralucăi. Ea a precizat faptul că, prin’ bursa Paulina’, fără a beneficia de un buget extraordinar, s-au strâns bani, inclusiv sume donate de companii, pentru a putea fi organizată această şcoală de vară.
‘Poţi să faci evenimente şi acţiuni de educaţie fără să ai nişte resurse financiare extraordinare. Atunci când îţi propui ceva şi eşti foarte motivat în a face lucrul respectiv, vei găsi şi cum să îl faci şi cum să îl pui în practică’, a punctat aceasta.
Ea a conchis că Sâncelul este cumva pe harta educaţiei şi datorită acestei şcoli de vară, amintind şi de faptul că, vineri şi sâmbătă, au loc aici ateliere pentru profesori şi o conferinţă SuperTeach, la o nouă ediţie a festivalului ‘Al 5-lea element – Educaţia’.
Printre participanţi sunt experţi în educaţie precum Oana Moşoiu, Elena Lotrean, Andreea Lungu, Ana Bordan, Antonela Samson, Anda Laura Silea şi Radu Szekely.
Amintim câteva dintre subiectele abordate: ‘Schimbarea mentalităţii pentru relaţionare şi cooperare eficientă în cancelarie şi în sala de clasă’, ‘Sănătate mentală pentru elevi şi profesori, soluţii post-pandemie’, ‘Oportunităţi de dezvoltare profesională a cadrelor didactice şi noutăţi privind programul Erasmus+’, ‘Soluţii digitale pentru facilitarea activităţilor de predare – învăţare – evaluare şi creşterea participării elevilor’, ‘Coachingul ca instrument de dezvoltare a parcursului de carieră al profesorilor’, ‘Valori personale şi dialogul interior’ şi ‘Cercul Siguranţei’.
Printre invitaţii zilei de sâmbătă se află şi preotul Constantin Necula, care a fost un apropiat al Ralucăi Medeşan.
Co-fondator al proiectului ‘Profesorul digital’, Raluca Ana Medeşan a fost şi co-creatorul programelor de Managementul Carierei Didactice şi Profesorul Digital din cadrul Finnish Teacher Training Center şi iniţiatorul pilotului ‘Pepper – asistent de învăţare la Şcoala Finlandeză Sibiu’.
