Staţiunea Lacu Sărat, ‘Picior de Paris’ cum era denumită în trecut şi recunoscută în întreaga lume pentru proprietăţile curative ale nămolului sapropelic existent aici, se află în plin proces de reabilitare, lucrările se vor derula pe parcursul a trei ani, iar autorităţile promit că staţiunea va avea ‘o cu totul altă faţă’ chiar începând cu vara acestui an.
Consiliul Judeţean Brăila, Primăria Brăila şi Primăria Chiscani, localitate pe raza căreia se află staţiunea, s-au asociat şi au format Asociaţia de Cooperare şi Parteneriat Local pentru Dezvoltarea Staţiunii Lacu Sărat, iar cele trei entităţi publice au stabilit să aloce fiecare bani anual pentru dezvoltarea staţiunii. Lacu Sărat se află în paragină de zeci de ani, din cauza unei lungi dispute între administraţiile din Brăila şi Chiscani asupra dreptului de administrare a staţiunii, instanţa pronunţându-se în urmă cu câţiva ani în favoarea comunei Chiscani.
Potrivit informaţiilor oferite AGERPRES de preşedintele Asociaţiei de Cooperare şi Parteneriat Local pentru Dezvoltarea Staţiunii Lacu Sărat, George Caranica, lucrările în staţiunea Lacu Sărat sunt în plină desfăşurare, având în vedere că şi vremea caldă permite acest lucru.
‘Constructorul a început în forţă, avem destul de multe utilaje în staţiune. La momentul acesta se lucrează la ridicarea bordurilor vechi şi la decopertarea stratului de asfalt de pe străzi şi alei. Urmează să se monteze borduri noi. După montarea bordurilor, se va turna un strat nou de asfalt în toată staţiunea. Toate aleile şi trotuarele vor fi complet asfaltate la standarde normale, spun eu, aşa cum ar trebui să arate o staţiune în anul 2023. Suntem în desfăşurare şi cu licitaţia privind întreţinerea şi modernizarea spaţiilor verzi, în sensul în care se va interveni asupra arborilor şi asupra gazonului. Se va planta gazon nou şi vor fi montate în anumite zone instalaţii de irigat automatizate, pentru ca gazonul să poată fi întreţinut conform indicaţiilor producătorilor. Arborii care sunt bolnavi vor fi înlăturaţi, iar în locul lor vor fi plantaţi alţii tineri. În mai multe zone din staţiune vor fi plantate diferite ornamente florale, plante care să se încadrează în peisaj, acest gen de lucrări urmând să fie realizate de specialişti din cadrul firmei desemnate să se ocupe de amenajarea peisagistică. După finalizarea turnării asfaltului şi montării bordurilor, aducerea străzilor efectiv la standard, vom monta bănci noi şi coşuri de gunoi în toată staţiunea. Corpurile de iluminat stradal sunt deja montate şi sunt funcţionale în totalitate. Pentru noul sezon ne dorim ca, atunci când turiştii vin în staţiune, să avem finalizată partea de carosabil, trotuare, bănci, coşuri de gunoi şi să fim în desfăşurare cu zona de spaţii verzi, care nu va aduce atingere bunei desfăşurări a activităţii de sezon’, a precizat George Caranica.
Suma totală care va fi investită de Consiliul Judeţean Brăila, Primăria Brăila şi Primăria Chiscani pe parcursul celor trei ani în care sunt programate lucrările depăşeşte 6,3 milioane de lei. Pentru lucrările de asfaltare şi spaţii verzi contractul încheiat este unul multianual, iar pentru cele de reabilitare a mobilierului stradal contractul este anual. Pentru ‘Întreţinerea curentă şi periodică a străzilor, trotuarelor şi aleilor din Staţiunea Lacu Sărat’, valoarea acordului-cadru pentru perioadă 2022-2025 este de 4.488.152,80 lei fără TVA, pentru ‘Reabilitare şi modernizare spaţii verzi, Staţiunea Lacu Sărat’, valoarea acordului-cadru este 1.680.672,26 lei fără TVA, iar pentru ‘Reabilitarea mobilierului stradal din Staţiunea Lacu Sărat”, suma care va fi alocată pentru anul 2023 este de 210.084,03 lei fără TVA.
‘În funcţie de necesităţi, suma alocată ar putea fi suplimentată. De exemplu, se are vedere şi edificarea unei alte ieşiri din staţiune. Mă refer la cea care există acum prin pădure, dar care nu este un drum efectiv. Această ieşire nu a fost avută în vedere, întrucât ea nu este cadastrată, nu este autorizată. Urmează să facem procedura şi după aceea vom scoate şi această nouă zonă la licitaţie pentru a fi asfaltată, pentru a fi create trotuare şi pentru a fi o nouă ieşire în staţiune. Astfel vor exista două posibilităţi de intrare sau ieşire din staţiune, una din şoseaua Viziru şi una din Şoseaua Buzăului’, a mai spus Caranica.
Proiectul vizează refacerea Parcului Englezesc, cândva mândria staţiunii Lacu Sărat, care se întindea pe o suprafaţă de 7 hectare şi era prevăzut cu fântână arteziană, chioşcuri în care zilnic cânta fanfara, foarte multe specii de trandafiri şi arbori.
‘Vom interveni în zona Parcului Englezesc, aşa cum era denumit în trecut. Vom amenaja aici o zonă mai elegantă, cu fântâni cu lumini, iar pentru finisaje vom folosi marmură şi granit. Vom monta şi un alt gen de bănci, diferite de celelalte din staţiune. Vrem ca Parcul Englezesc să devină efectiv inima staţiunii, punctul ei central’, a dezvăluit George Caranica.
Primăria Chiscani are în implementare, pe Programul Operaţional de Pescuit, un proiect de realizare a unui parc pentru copii, în mijlocul căruia va fi amplasată o corabie de mari dimensiuni, cu spaţii de joacă pentru cei mici.
‘Va fi un parc cu o corabie mare în mijloc, similar celui din municipiul Brăila, dar puţin mai mare şi altfel organizat. Va fi amplasat în zona mănăstirii. În staţiune vin foarte mulţi părinţi cu copii, iar parcul va fi un punct de atracţie pentru ei. În plus, va fi atractiv şi pentru cei care doresc să îşi petreacă după-amiezile în aer liber. Vor putea vizita şi comercianţii din staţiune, vor putea mânca la terase, vor putea petrece timpul într-un mod plăcut. Este aprobată finanţarea, iar proiectul se află în faza de licitaţie, de selecţie a firmei care va construi efectiv acest părculeţ’, a precizat Caranica.
Zona comerţului stradal situată lângă plajă va fi şi ea modernizată, în locul actualelor tarabe inestetice urmând să fie montate 15-20 de căsuţe din lemn.
‘Vor dispărea tarabele, pe care nu ni le mai dorim în staţiune, iar pentru comercianţii sezonieri vor fi achiziţionate module din lemn, căsuţe, similare celor utilizate în municipiul Brăila. Această zonă comercială va fi mult mai elegantă, vor fi montate 15-20 de căsuţe din lemn în zona în care sunt tarabele acum. Ele vor putea fi închiriate de la Primăria Chiscani, sumele nu vor fi mari, orice comerciant îşi va putea permite să achite taxa. Această zonă va fi destinată micilor comercianţi. Va exista şi o zonă cu mâncăruri de tip fast-food şi dulciuri gen colac secuiesc şi altele, care va fi amplasată tot în zona plajei, pentru că cei mai mulţi turişti îşi petrec timpul la plajă când vin în staţiune şi e normal ca şi aceşti comercianţi să îşi desfăşoare activitatea tot în proximitatea plajei’, a menţionat Caranica.
George Caranica a arătat că, la nivelul Asociaţiei de Cooperare şi Parteneriat Local pentru Dezvoltarea Staţiunii Lacu Sărat, există mai multe idei pentru atragerea turiştilor, care se află în prezent în fază de proiect.
‘Vrem să realizăm, pe un proiect cu finanţare nerambursabilă, o zonă de petrecere a timpului liber destinată copiilor şi familiilor, noi acestui segment ne adresăm în mod special. Mă refer la amenajarea unor terenuri de ping-pong, de volei, de tenis cu piciorul, care să fie puse gratuit la dispoziţie şi în care brăilenii să poată veni împreună cu familia să îşi petreacă timpul liber. Avem în vedere o zonă de camping, de campare sau de instalare a corturilor. Vrem să creăm o zonă de grătare, în funcţie de ce ne va permite legislaţia de mediu. A existat în trecut o astfel de zonă. Vom vedea dacă o putem amenaja în pădure, pentru că o mare parte din staţiune este acoperită de pădure. Mai avem în vedere un proiect care ţine de partea de tiroliană, de jocuri desfăşurate în pădure, în care poţi să îţi petreci timpul împreună cu copiii, similar celor care se află în zona Braşovului. Am fost şi am văzut mai multe părculeţe de genul acesta şi sunt destul de multe persoane care vin cu familia şi se bucură de acest gen de jocuri. De asemenea, purtăm discuţii cu operatori privaţi, pentru că ne-am dori, în mod special, ca privaţii să investească în acest gen de activităţi. Suntem deschişi oricăror propuneri şi ne dorim să atragem în staţiune cât mai mulţi privaţi care să investească şi să creeze puncte de atracţie turistică în plus faţă de ceea ce noi putem oferi’, a mai declarat Caranica.
Prin îmbunătăţirea condiţiilor din Lacu Sărat, Consiliul Judeţean Brăila, Primăria Brăila şi Primăria Chiscani, cele trei entităţi care investesc în renovarea staţiunii, îşi doresc ca ea să ‘redevină ceea ce a fost în urmă cu mulţi ani’.
‘Toată lumea are aşteptări foarte mari şi sperăm să ne ridicăm la nivelul aşteptărilor. Noi facem tot ce putem pentru a ajunge la un standard cât mai bun. Cu siguranţă, începând cu acest sezon, lucrurile se vor schimba în bine, iar în doi-trei ani staţiunea va fi una de interes, cel puţin la nivel regional. Cred că şi investitorul care a creat complexul Alma de patru stele va atrage din ce în ce mai mulţi turişti. Eu cred că, dacă staţiunea va fi la un alt nivel şi va oferi un turism de calitate, cu servicii bune şi activităţi de recreere, vor veni aici oameni din toate zonele ţării’, a completat George Caranica.
Staţiunea Lacul Sărat este situată în zona de câmpie din nord-estul Bărăganului, pe raza comunei Chiscani, la 5 kilometri distanţă de municipiul Brăila.
Lacul are o suprafaţă de 1,72 kilometri pătraţi şi o adâncime de 1,5 metri, iar datorită conţinutului ridicat de iod, rezultat în urma descompunerii anaerobe a unei specii de nevertebrate, artemia salinas, nămolul rezultat ameliorează zeci de afecţiuni, motiv pentru care suferinzi din toată lumea vin, de ani de zile, la tratament.
De asemenea, lacul conţine importante rezerve de nămol sapropelic şi de apă minerală hipertonică, cu compuşi ai sulfului, clorului, magneziului şi bromului, cu mineralizare de 70-84 grame la litru. Aici pot fi tratate bolile reumatismale degenerative, inflamatorii, bolile ginecologice, dermatologice, endocrine, afecţiuni ale sistemului nervos periferic, stări post-traumatice, afecţiuni respiratorii.
Virtuţile terapeutice ale apei şi nămolului din Lacul Sărat au fost puse în valoare încă din anul 1879. I.C. Apostolescu, în lucrarea sa ‘Băile de la Lacu Sărat’ din 1884, vorbeşte despre un pacient care, la sosirea în staţiune, nici nu putea să se dea jos din trăsură şi, după vreo 15 băi, făcea curse lungi pe jos.
Se spune că proprietăţile terapeutice miraculoase ale apei au fost descoperite cu secole în urmă de voievodul Vlad Ţepeş. Legenda spune că Vlad Ţepeş a încercat să pedepsească mai mulţi soldaţi turci care îndrăzniseră să calce pe pământ românesc punându-i la saramură. Soldaţii otomani au fost ţinuţi în apele sărate ale lacului vreme de o săptămână, iar când Ţepeş a dat ordin să fie traşi în ţeapă în pădurea din apropierea lacului, conform obiceiului, turcii au rezistat neaşteptat de mult la tortură. Concluzia a fost că săptămâna de ‘tratament’ în saramură i-a întărit pe otomani şi, de atunci, dându-şi seama de miracol, voievodul a ordonat ca oştenii săi să îşi vindece în apele lacului trupurile şi caii răniţi în lupte.
‘Tradiţia orală afirmă că, după transformarea Brăilei în raia turcească (1538), turcii foloseau lacul pentru a-şi scălda caii ce aveau oasele anchilozate de bătrâneţe, ca şi pe aceia bolnavi de râie şi de răpciugă. Ar fi fost deci o scăldătoare pentru cai, întocmai ca şi Techirghiolul, despre ale cărui proprietăţi curative legenda spune că au fost ‘experimentate’ pentru prima oară pe gloaba turcului care şi-a transmis numele ghiolului vindecător, după cum nota cu umor Petre Pintilie. Era interzisă scăldarea vitelor în lac, ca şi extragerea sării. Paza lacului revenea locuitorilor din Chiscani, scutiţi în compensaţie de alte biruri. Vegheau să nu se scalde în lac decât talanii turceşti’, scrie profesorul Ioan Munteanu în cartea sa ‘Lacu Sărat – Istoricul Staţiunii’.
Autorii ‘Dicţionarului geografic al judeţului Brăila’ din 1894 consemnau: ‘Efectele binefăcătoare ale apei şi nămolului erau cunoscute mai de mult de locuitorii satelor de prin prejur, mai cu seamă în ceea ce priveşte vindecarea unor boli de pele ale animalelor. Mai târziu au început să facă băi şi oamenii de prin sate, care aveau răni, boli de pele şi reumatisme şi încetul cu încetul Lacul a început să fie vizitat şi de oamenii suferinzi din oraş. Medicii însă recomandară mai târziu băile acestui lac şi astfel el deveni cunoscut şi în alte părţi mai depărtate’.
Renumele lacului s-a datorat la început ‘vorbelor celor mulţi, schimbate unul de la altul’, şi nu analizelor chimice realizate mult mai târziu.
‘De-abia în anul 1878 se face o analiză complexă a apei şi a nămolului de către dr. Lendway Bernard. O altă analiză se face în 1883, din însărcinarea ministrului Domeniilor, Câmpineanu, de către o comisie compusă din doctorii Sergiu, Felix şi Bernard Lendway, al cărei raport a fost publicat în Buletinul Ministerului Domeniilor, nr. 5/1885. Bernard Lendway, director al Laboratorului de chimie al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, a realizat analiza calitativă chimică a apei, compusă din cloruri, ioduri, sulfaţi, hiposulfiţi şi carbonaţi de sodiu; ioduri şi cloruri de magneziu; cloruri şi sulfaţi de calciu; fosfaţi de aluminium, calciu şi sodiu; azotaţi alcalini; crenat de fier; apo-crenate; formiate; acetone; azotat de sodiu’, potrivit documentaţiei făcute de profesorul Munteanu.
O statistică publicată în 1903 de doctorul Naumescu D., medicul staţiunii Lacu Sărat, arată că staţiunea dispunea la acea vreme de 31 de vile şi hoteluri (dintre care 11 de prim rang) cu un total de 600 de camere, 4 restaurante principale şi 3 de mâna a doua, 2 cofetării şi o berărie, 3 magazine de coloniale şi alte articole, o brutărie şi o franzelărie de lux, o fabrică de apă gazoasă, două lăptării. Mai existau Farmacia Staţiunii Balneare, sucursală a Farmaciei La Minerva, Cazinoul prevăzut cu o sală pentru spectacole şi baluri, o cafenea cu biliard şi diferite jocuri de noroc.
Cecilia Ştefănescu-Goangă, mama cunoscutului bariton Petre Ştefănescu-Goangă, descrie cu lux de amănunte staţiunea Lacu Sărat, unde urmase o cură balneară, într-o scrisoare trimisă în 1906 celebrei pianiste Lucia Cervini Harden (Grossu): ‘Staţiunea noastră are o sală de teatru şi un teatru în aer liber. Are chioşc pentru fanfară, altul pentru ape minerale. Dispune de câteva terenuri pentru jocurile de popice şi de tenis, de un parc englezesc, de un cazinou şi de un alt restaurant al cărui proprietar a devenit un oarecare Oprişenescu şi unde se află bucătărie română, franceză şi germană. Separat se află o berărie care serveşte fel de fel de mărci, până şi berea Sleping o poţi găsi numai cu 50 de bani halba. Nu departe se află un alt restaurant, al lui Untaru, cu spaţii separat amenajate pentru berărie. Staţiunea are numeroase vile, una mai frumoasă decât alta, care se întrec în confort. (…) Ele se numesc, în majoritate, după numele proprietarilor: Mihăiescu, Apostolescu, Jipa, Segărceanu, Romano, Gorovei, Paleologu, Oprişenescu, Traian Cristescu. Altele se numesc: Floricica, Luna, Toledo, Versailles, Garofiţa, şi încă altele ale căror nume nu-mi vin acum în minte. În staţiune se află şi un mic spital (ulterior denumit Sanatoriul Principele Nicolae – n.r.), precum şi numeroase cabinete medicale. Mici magazine, dar bine asortate. Toate acestea, alături de factorii naturali de tratament, fac ca staţiunea să fie căutată de numeroşi vizitatori. Vin aici şi numeroşi străini, deoarece vestea nămolului şi a apei tămăduitoare a făcut înconjurul lumii’.
Cecilia Ştefănescu-Goangă menţionează, de asemenea, şi numele mai multor personalităţi din ţară şi străinătate, care au vizitat staţiunea, între care se află şi Principele Ferdinand, venit să asiste la o cursă de cai pe hipodromul oraşului Brăila, în calitatea sa de preşedinte de onoare al Societăţii de îmbunătăţire a rasei animalelor. ‘Principele Ferdinand a fost primit pe aleea din faţa parcului, împodobită cu ghirlande de flori şi steaguri tricolore. În faţa Cazinoului, ai cărui pereţi erau tapetaţi cu portretele familiei regale şi steaguri tricolore, se ridicase un arc de triumf’, citează din scrisoarea Ceciliei Ştefănescu-Goangă profesorul Ioan Munteanu în cartea sa ‘Lacu Sărat – Istoricul Staţiunii’.
Tot înainte de Primul Război Mondial, în sezonul estival, în zilele de joi şi duminică, în staţiunea Lacu Sărat se organizau baluri la care participau sute de persoane, exista chiar o Serbare a popicelor.
‘În zilele de bal, staţiunea întreagă este împodobită cu ghirlande de stejar, becuri electrice multicolore şi se amenajează chioşcuri unde se vând flori, confete şi serpentine pentru bătăile şi asalturile ce au loc la sfârşitul serbărilor. (…) La intrarea în staţiune se ridica un arc de triumf, lucrat numai din lămpi multicolore. (… ) Mai exista Serbarea popicelor, 12 august, cu zeci de lampioane veneţiene, în acompaniamentul fanfarei muzicii militare a Regimentului nr. 28. Mari serbări veneţiene au mai avut loc pe 13 şi 15 august, intrarea 50 lei. Programul cuprindea lupte cu premii, Lacul arzător, Watter Schouth şi Tobogan; focuri de artificii furnizate de Fabrica Vulcanul – Bucureşti, furnizoarea tuturor serbărilor din ţară; mare bătaie cu flori şi confetti – aleea din faţa parcului era acoperită de un strat de 25 cm de confetti, având impresia că umbli pe un strat de zăpadă’, menţionează Ioan Munteanu.
În ceea ce priveşte restaurantele care existau în staţiune, potrivit scriitorului Ioan Munteanu, la ora prânzului, nu mai puteai găsi o masă liberă sau vreun scaun gol. ‘Nu sosise încă ora prânzului şi la nici un restaurant nu mai puteai găsi o masă liberă sau vreun scaun gol. Neavând încotro, puhoaiele de oameni năvăleau în pădure, fiecare cu mâncarea în traistă. Tarafurile de ţigani, numeroase ca la bâlci, nu pridideau cererile celor care strigau de pretutindeni, ameninţându-i şi înjurându-i, până în cele din urmă. Pe aleile parcului, cei care se plimbau formau o mare de capete, încăpăţânate să-şi croiască un drum până în piaţa Cazinoului; acolo muzica militară zguduia aerul cu potpuriul ei de cântece naţionale şi de dragoste’.
Nicolae Carandino, ziarist şi cronicar, scrie în cartea ‘De la o zi la alta. Memorii’, despre perioada de înflorire a staţiunii Lacu Sărat de dinaintea Primului Război Mondial: ‘Lângă Brăila era înfloritoare staţiunea balneară Lacul Sărat, dotată în stilul epocii, cu un parc englezesc, cu un chioşc pentru muzică şi cu un cazinou în care se juca ‘chemin de fer’ şi ‘bulă’ (un fel de ruletă redusă). Venea lumea din toate colţurile ţării; nu se descoperise încă Tekirghiol – Movilă, şi nămolul de aici era preferat celui de la Amara. Afluenţa oamenilor avuţi era atât de mare (printre ei generoşii cerealişti brăileni făceau primă), că întreţinea un public de cazinou boem şi interlop: crupieri de consum curent şi demimondene, politicieni în căutare de popularitate, dame în căutare de ‘napoleoni’. Veneau să-şi petreacă vacanţele la Lacul Sărat Nicu Filipescu şi Lilli Gheorghiade, Take Ionescu şi Miţa Biciclistă, poeţi şi ziarişti de renume’.
