Noul port din Jurilovca, investiţie inaugurată la finalul săptămânii trecute, presupune schimbarea comunităţii tradiţionale de ruşi-lipoveni, locuitorii comunei tulcene începând deja să dezvolte activităţi conexe pescuitului, tradiţie tot mai puţin profitabilă pentru ei.
Inaugurarea noului port a presupus şi un târg de produse tradiţionale, printre cele mai vizitate standuri fiind cele care prezintă produse din lemn şi stuf, semnate de Iulian Bîrsei şi unchiul său, Roman Foca, fost marangoz la fosta întreprindere piscicolă din Jurilovca.
‘Sunt tâmplar, marangoz, am lucrat la întreprinderea piscicolă de aici, din Jurilovca. Apoi am lucrat în străinătate, aproape 20 de ani. Acum îl ajut pe nepotul meu. Vrem să facem un pic de artizanat, de tâmplărie care e pe cale de dispariţie şi vrem să ajungem cu bine la bătrâneţe. Marangozeria merge mai puţin, pentru că se caută bărcile din fibră de sticlă, dar noi, dacă o să facem ceva, o să fie ceva simbolic, să păstrăm tradiţia’, a declarat, pentru AGERPRES, Roman Foca.
Nepotul prezintă produse tradiţionale din lemn, îi cere scuze unui turist pentru că nu mai are cărţi vizită şi îi scrie numărul la care poate să-l contacteze pe o hârtie de ambalat.
‘Se caută tot mai mult produsele din lemn şi mă bucur că există o clientelă care apreciază genul ăsta de lucrări şi se pare că munca mea chiar este apreciată’, a afirmat Iulian Bîrsei.
Printre persoanele care încearcă să-şi găsească un drum diferit, dar apropiat de activitatea tradiţională este şi Vasile Bold. Născut în satul Sălcioara, fost pescar, a lucrat în străinătate ca bucătar, iar odată întors acasă, a construit o pensiune chiar lângă portul inaugurat zilele trecute.
‘Pentru pescari, meseria asta nu e atât de avantajoasă. Ei fac toată munca şi în final se aleg mai cu nimic. Când am văzut că, totuşi, pe munca mea sunt foarte puţini bani care rămân, am spus că trebuie să inventez ceva, ceva care să dea plusvaloare. Şi de aici, cu toate celelalte gânduri, speranţe, am încercat să le unim şi a ieşit ce vedeţi aici’, a declarat Vasile Bold.
El este convins că noul port va ajuta comunitatea să se dezvolte.
‘Fluxul de persoane va fi clar un avantaj enorm. Şi cu cât se va dezvolta mai mult, că vor veni ambarcaţiuni mult mai performante, lucrurile se vor schimba net’, a mai spus Vasile Bold.
La târgul de produse artizanale, unii localnici au încercat să-şi valorifice pasiunile.
‘Facem săpunuri naturale din pasiune. La început, am făcut 10.000 de variante până am găsit reţeta corectă, dar am reuşit. Sunt săpunuri cu ulei de cocos, de măsline şi de palmier. Clienţii revin de obicei. Nu este o afacere, nu îndrăznesc încă’, a declarat Lidia Gubrei care, alături de soţul şi fiica ei, le-a oferit vizitatorilor săpunuri naturale.
Pentru alte persoane, pasiunile au devenit o afacere.
‘Soţul meu este din Vişina, sat din comuna Jurilovca. Facem plăcintă pe plită. Foaia este făcută manual şi folosim brânză proaspătă de vacă. Se lipeşte foaia cu lapte, se unge cu unt şi e o bunătate. Mergem oriunde sunt târguri. Facem şi fructe de mare’, a afirmat Gabriela Brânzan.
Un alt loc care a fost printre cele mai căutate a fost cel care le-a oferit vizitatorilor limonadă naturală îndulcită cu miere.
‘Am terminat sticlele cu limonadă foarte repede. (…) E foarte important să avem un târg de produse locale indiferent că sunt din legumicultură, piscicultură, pomicultură sau alt sector. E important pentru că noi ne putem promova şi ne putem valorifica produsele. Acum, că avem o deschidere atât de frumoasă la apă, ar fi nemaipomenit să avem un eveniment măcar o dată la două luni. Am înţeles că zilele trecute am avut oaspeţi care au venit de la 900 de kilometri distanţă’, a afirmat preşedintele asociaţiei de pescari Goloviţa, Cătălin Balaban, care este şi producător apicol.
El a subliniat necesitatea susţinerii financiare a pescarilor.
‘Pescarii trebuie susţinuţi cu accesarea fondurilor europene. E greu să identifici o alternativă care să-ţi ofere şansa creşterii veniturilor şi să nu ai bani suficienţi pentru a dezvolta afacerea. Sper ca noul program de finanţare 2021-2027 să-i sprijine cu adevărat pe micii pescari’, a mai spus Balaban.
Portul a fost, duminică după-amiază, gazda unui flash-mob organizat în avanpremiera Zilei iei care a reunit circa 170 de dansatori, potrivit organizatorului, Ştefan Coman.
‘Sărbătorim şi noi alături de comunitate şi am prezentat un scurt program cu grupurile de copii ale ansamblului Doruleţul şi elevii şcolii de dans au făcut un flash-mob cu jocuri populare româneşti şi ale minorităţilor. Am dorit să fie în mijlocul comunităţilor din judeţ’, a menţionat directorul şcolii private de dans din Tulcea, Ştefan Coman.
Portul din comuna Jurilovca oferă judeţului Tulcea şi posibilitatea primului traseu pentru turismul lent.
‘Noul port ne ajută foarte mult, pentru că din vechiul port aveam doar o singură cale de acces spre lacul Goloviţa pe care ne îngrămădeam toţi, şi caiaciştii, şi bărcile cu viteză. Acum, avem patru căi de acces spre lac şi o să le împărţim echitabil. Bărcile cu viteză vor avea trei căi, iar noi, care încercăm să ne mişcăm lent şi nu avem nevoie de valuri, o să avem şi noi canalul nostru’, a afirmat unul dintre organizatorii de excursii cu caiacul în Deltă din Jurilovca, Ştefan Constantin.
Potrivit Primăriei comunei Jurilovca, portul realizat cu fonduri europene urmează să fie acreditat de instituţiile abilitate ale Ministerului Transporturilor, iar ulterior şi traseele vor fi panotate.
Portul turistic inaugurat sâmbătă este a doua investiţie de gen realizată din anul 2012 până în prezent în comuna Jurilovca. Primul port a fost construit în perioada 2012-2013, circa 80% din investiţie fiind suportată în principal din bugetul local, conform primarului Eugen Ion.
Noul port a fost realizat prin mecanismul financiar Investiţii Teritorial-Integrate Delta Dunării, care a dezvoltat în comună 85 de proiecte cu o valoare totală de 15,24 de milioane de euro. Din această sumă, autoritatea locală a absorbit 7,24 de milioane de euro.
Noua infrastructură le oferă utilizatorilor condiţii de acostare în siguranţă, posibilitatea de a se racorda la reţeaua de utilităţi, o parcare cu 50 de locuri, cu două staţii de încărcare electrică şi panouri solare, valoarea totală a lucrărilor fiind de circa 2 milioane de euro.
Întemeiată la începutul secolului al XIX-lea de lipovenii care au fugit din Rusia nemulţumiţi de reforma din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, comuna Jurilovca, situată pe malului complexul Razim-Sinoe, a devenit la finalul aceluiaşi secol un centru piscicol important care a decăzut la sfârşitul secolului următor, din cauza supraexploatării resurselor naturale. Aflată în apropierea sitului arheologic Argamum, primul oraş atestat documentar de pe teritoriul actual al României, comunitatea şi-a conservat tradiţiile care, alături de peisaj, constituie principalele atracţii turistice. Jurilovca este una dintre comunităţile din România care în anul 2013 a primit Premiul european de excelenţă pentru turism accesibil din partea Comisiei Europene.
