Delta Dunării este Michael Jordan al echipei de baschet a turismului românesc, a declarat, pentru AGERPRES, jurnalistul Teodor Hossu-Longin, membru al Uniunii Scriitorilor din România, prezent zilele trecute în satul pescăresc Sfântu Gheorghe, cu prilejul unui info-trip organizat de Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD).
El şi-a explicat comparaţia prin faptul că această zonă a României este unică.
‘În baschetul american, există un post care se numeşte shooting guard, fundaşul care marchează puncte. Era postul lui Michael Jordan, cel mai mare baschetbalist din lume. Aşa văd eu Delta, cel care apără şi care marchează cel mai mult. Este emblema României şi este atât de frumoasă că merită doar primul loc. Nu are cum să fie altfel’, a afirmat Hossu-Longin, care a fost distins cu premiul de debut al Uniunii în anul 1998.
El a participat la info-trip pentru a promova cartea ’10 poveşti şi reţete pierdute prin Deltă’, scrisă după ce din anul 1991 până în prezent a venit de cel puţin patru ori pe an în rezervaţie.
‘Delta a evoluat ca România. Un personaj pe care nu-l agreez deloc, Mitică Dragomir, întreba la un moment dat de ce vrem ca fotbalul să fie altfel decât ţara, apropo de blaturile din fotbal. La fel e şi cu Delta, de ce mi-aş dori ca Delta să nu fie parte integrantă din dezvoltarea acestei ţări. E o dezvoltare haotică, la fel cum s-a întâmplat peste tot. Sunt foarte multe lucruri bune, dar şi lucruri aberante, clădiri din sticlă şi beton, alei asfaltate acolo unde nu e cazul, bărci care trec cu 300 de kilometri la oră. Plusurile sunt evidente, un turism făcut la un nivel mult mai înalt, vrei lux găseşti lux, vrei să stai la om în casă şi găseşti aşa ceva şi la un preţ mult mai mic. Dar sunt multe lucruri care trebuie puse la punct’, a afirmat Teodor Hossu-Longin.
El a mai spus că problema peştelui din Deltă este una dintre cele mai complexe, în contextul în care îndiguirile din regimul comunist au distrus zonele de reproducere a peştelui şi a menţionat că situaţia şi-ar găsi o soluţie, dacă factorii politici şi decizionali ar dori acest lucru.
‘Vorba unui prieten, să se controleze drumurile peştelui. Sunt trei şosele care pleacă din Tulcea, una spre Galaţi, alta spre Constanţa şi una spre Bucureşti. Dacă pe drumurile astea pui baraj de poliţie şi controlezi toate dubele, o să vezi că-ţi rămâne peştele în Deltă. Preşedintele Ligii Române de Spinning, Ciprian Hrişcă, propunea să se impună o taxă de intrare în Deltă de 100 de lei, oricum aici cheltuieşti mai mult. Cu banii strânşi, le dai un salariu celor 1.000 de pescari profesionişti de aici, 1.000 de euro pe lună, doar ca să plimbe turiştii şi îi conjurăm să nu mai pescuiască nimic în perioada de prohibiţie. Dacă nu respectă regula, îi luăm toţi banii înapoi şi nu-i mai dau vreodată dreptul să mai pescuiască. Soluţii cred că sunt, dar trebuie să se şi dorească asta’, a mai spus Teodor Hossu-Longin.
În satul Sfântu Gheorghe, pescuitul este o provocare pentru localnici, iar scrumbia este una dintre cele mai importante specii pentru comunitate, în contextul în care capturarea sturionilor a fost interzisă în anul 2006.
‘Se pescuieşte la scrumbie acum, dar capturile depind de curenţi, de temperatura apei. Preţul peştelui e în funcţie de cum se prinde. E 20 de lei kilogramul atunci când se prinde multă şi preţul creşte când e puţină’, spune un pescar ce-şi repară barca, Simion Carpov.
Echipele de pescari împânzesc braţul Sfântu Gheorghe al Dunării şi ar face invidioasă orice echipă sportivă din lume, poate şi Chicago Bulls, echipa în care a jucat Michael Jordan, având în vedere modul în care colaborează pescarii pentru a prinde scrumbia.
Femeile din sat, îmbrăcate în costume tradiţionale, le oferă turiştilor un spectacol folcloric.
‘Am învăţat şi ucraineană, şi rusă. Am lucrat la cherhana şi acolo am învăţat toate cântecele. Atunci, se cânta când se muncea. Erau cântece de dragoste, de pescuit. Şi la rândul meu, le-am învăţat pe colegele mele. Costumele pe care le avem acum sunt din Tulcea. Noi am avut alte costume, diferite. Înainte aveam fustă creaţă, cu cămăşuţă. Costumele astea sunt moderne. Acum, ne fac altele’, a declarat Paulina Marcu, în vârstă de 71 de ani, membră a ansamblului din satul Sfântu Gheorghe al cărui nume tradus din limba ucraineană înseamnă Marea Neagră.
Ea nu cântă împreună cu colegele ei, dar a venit să le asculte şi îşi aminteşte de hramul localităţii de altădată.
‘Sărbătoarea satului este pe 6 mai. Atunci, făceam spectacol. La noi, se sărbătoreşte pe vechi. Doar un preot, în copilăria mea, prăznuia în limba ucraineană, rusă, dar slujba acum în biserică este în limba română. Niciun preot care vine aici nu cunoştea limba. Satul ţine sărbătorile pe vechi, dar biserica dintotdeauna a ţinut pe rit nou’, a mai spus Paulina Marcu.
Spectacolul ansamblului ucrainean are loc lângă cea mai colorată casă de pe strada principală a satului, cea care duce spre mare, iar proprietara ei, Cristina Gheorghe, din Bucureşti, a povestit cum a găsit această localitate din Deltă.
‘Am descoperit satul Sfântu Gheorghe în anul 1986, când mergeam în Vama Veche. În 1998, am hotărât că Vama nu mai e de mine şi ne-am cumpărat o căsuţă în sat. Cel mai mult, aici, mi-au plăcut oamenii. Sunt excepţionali. M-au primit cu mare căldură, pe mine şi pe cele trei fete ale mele, iar acum, în continuare, mă simt acasă aici. Plaja din Sfântu Gheorghe are cea mai bună energie. Te face să te simţi în al nouălea cer’, a afirmat Cristina Gheorghe, în vârstă de 53 de ani, din Bucureşti.
În fiecare an, stă în satul de la vărsarea Dunării în mare din aprilie până în octombrie şi spune că în acest timp nu-i lipseşte nimic din Bucureşti. ‘Acum peste 20 de ani, nu aveam Internet în sat, dar între timp a apărut şi sunt condiţii de o mie de ori mai bune decât la Bucureşti’, afirmă ea.
La fel poate ca Michael Jordan, dacă e să continuăm comparaţia lui Teodor Hossu-Longin, dar la un nivel mai mic, Delta Dunării este printre cele mai vândute destinaţii turistice. Potrivit AMDTDD, toate pensiunile din Deltă sunt ocupate în proporţie de până la 95% în perioada mini-vacanţei de Paşte.
‘Am venit în Deltă, pentru că acum sunt în concediu. Nu ştiu cum este în sezon, dar mi se pare normal să fim acum aici, pentru că nu e mulţime. Tot ce am putea găsi vara este şi acum. Dacă vremea ar fi mai frumoasă, ar fi extraordinar. Nu ştiu dacă merită să venim vara, când este foarte cald. Până acum, mi-a plăcut foarte mult braţul Sfântu Gheorghe. Am văzut păsări şi mi-au plăcut pescarii cu bărcile lor interesante’, a afirmat Eva, turistă din Târgu-Mureş.
Unii localnici din Sfântu Gheorghe pe lângă pescuit fac şi turism, însă resortul din sat nu are decât circa 25% de angajaţi de pe plan local.
‘Mi-aş dori ca 100% din angajaţii resortului să fie localnici, însă în Sfântu Gheorghe forţă de muncă tânără nu prea există, tinerii merg la oraş şi atunci nu avem de unde să avem colegi pe unele profesii, dar noi încercăm. Suntem în strânsă legătură cu unităţile de învăţământ, sunăm la Tulcea, Galaţi, Sulina, vorbim cu profesori pentru a oferi elevilor stagii de practică la noi în resort, dar totul este să-şi dorească şi ei lucrul acesta’, a afirmat managerul resortului din sat, Octavian Moldovan.
În timpul info-trip-ului organizat de AMDTDD, conducerea asociaţiei a anunţat că luna viitoare Alianţa pentru Turism va prezenta guvernanţilor un proiect de lege pentru organizarea asociaţiilor de management al destinaţiilor turistice pe trei paliere, local, regional şi naţional, astfel încât la nivelul Deltei se va organiza o organizaţie dedicată în principal localităţilor izolate de ape.
‘Sperăm că în aproximativ 2-3 săptămâni să avem definitivat un proiect de lege cu care să putem discuta cu guvernanţii, parlamentarii pentru adoptarea cât mai rapidă, ţinând cont că am reuşit să convingem Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului să introducem în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă o finanţare dedicată pentru operaţionalizarea acestor organizaţii de management al destinaţiilor turistice’, a declarat preşedintele Alianţei pentru Turism, Alin Chipăilă.
După aprobarea legii, în baza unor proiecte, asociaţiile de management al destinaţiilor turistice (OMD) ar putea accesa o finanţare de 30 de milioane de euro pentru a dezvolta proiecte de promovare a zonelor pe care le reprezintă.
În momentul de faţă, OMD-urile funcţionează ca parteneriate între autorităţile publice şi operatorii turistici, iar finanţarea activităţilor este asigurată de cotizaţiile plătite de membri. AGERPRES / (A, AS – autor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frăţilă)
