Gradul de ocupare a unităţilor de cazare din Delta Dunării în perioada mini-vacanţei de Rusalii a fost de 85%, însă unii agenţi economici susţin că numărul turiştilor este mai mic decât cel de anul trecut.
Anul acesta, autorităţile din rezervaţie doresc să prelungească sezonul turistic, iar printre atracţiile Deltei se vor număra atât festivaluri noi, cât şi bărci lente, unele dintre ele prototipuri testate în premieră aici.
‘În mini-vacanţa de Rusalii, gradul de ocupare a pensiunilor a fost de 85%, dar din păcate au fost multe anulări din cauza vremii. Comuna Crişan a fost cea mai solicitată zonă, urmată de Sulina şi Sfântu Gheorghe’, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), Cătălin Ţibuleac.
Totuşi, preşedintele asociaţiei Rusalca, Ecaterina Epifan, spune că fenomenul turistic din această perioadă este de mai mici dimensiuni faţă de cel de anul trecut.
‘Sezonul turistic a început binişor, dar anul trecut au fost mult mai mulţi turişti. Atunci, nu ne-a venit să credem, pentru că fiecare casă din sat a fost ocupată. Anul acesta nu e chiar atât de mult turism, probabil unde s-a dat drumul la hotare’, a declarat Ecaterina Epifan din satul Mila 23, comuna Crişan.
Pe drumul spre Mila 23, unui turist îi este imposibil să ignore deşeurile aduse de precipitaţiile puternice din ultimele zile, iar Marian Petrov, conducător de ambarcaţiune, a afirmat că în fiecare primăvară, atunci când cresc cotele fluviului, dar şi de fiecare dată când plouă abundent, Dunărea e plină de reziduuri.
‘Se adună toate deşeurile şi trebuie să avem foarte multă prudenţă, că dacă lovim motorul, nu e bine deloc. Dacă oprim mai des şi consumul de combustibil creşte, dar asta contează mai puţin. E important să nu lovim ceva, că atunci pagubele sunt mari. Se întâmplă însă accidente mai ales seara, când vizibilitatea e mai redusă, dar chiar şi ziua sunt posibile, când e puţină neatenţie. În general, toate deşeurile de pe Dunăre se scurg în mare. Nu le adună nimeni’, a afirmat Marian Petrov.
La Mila 23, asociaţiile Ivan Patzaichin-Mila 23 şi Rusalca au organizat zilele trecute primul concurs feminin de pescuit desfăşurat vreodată în Delta Dunării, ‘Bibaniada de fete’.
‘Este pentru prima dată când particip la un concurs, fiindcă nu s-au mai făcut asemenea evenimente. Anul acesta avem şi noi ocazia să participăm. Dacă ne simţim bine, asta contează’, a declarat Liliana Ivanov, în vârstă de 28 de ani, din satul Mila 23.
Concursul a fost apreciat şi de vizitatori.
‘Noi am ales Crişan ca destinaţie a mini-vacanţei pentru frumuseţea locului, pentru oameni. Concursul mi se pare foarte interesant. Având în vedere că este pentru prima oară când se organizează, arată foarte bine. Aş veni anul viitor la o nouă ediţie şi cred că i-ar plăcea şi soţiei. Nu ştiu dacă ea ar avea răbdare să pescuiască, dar pentru mine va face şi lucrul acesta’, a declarat Dan Bucşă, un bucureştean în vârstă de 45 de ani.
Alţi vizitatori, aflaţi în caiace, au trecut însă pe lângă Căminul cultural din satul Mila 23.
‘Barcagii sunt atenţi cu noi şi micşorează viteza atunci când ne întâlnesc. Am căzut ieri în apă, dar nu a fost nicio problemă’, a afirmat unul dintre cei doi caiacişti care padelau pe Dunărea Veche.
Concursul feminin de pescuit biban a fost urmat de o demonstraţie culinară, dar şi de o expoziţie cu vânzare a preparatelor.
‘Mila 23 a devenit cunoscută pentru mâncărurile tradiţionale pe care noi le păstrăm. Orice se poate prepara din peşte, chifteluţe, icre, afumături din peşte, grujoane, ştiucă umplută, saramură din peşte, plachie din peşte. Plachia se face după o reţetă tradiţională. Peştele este un pic prăjit în făină. După aceea, uleiul în care s-a prăjit se scurge şi în el se pun legumele, ceapa, ardeiul, roşiile. Se călesc un pic, se pun peste peşte şi se bagă la cuptor’, a afirmat preşedinta asociaţiei Rusalca, Epifan Ecaterina.
Toate mâncărurile au avut succes, iar masterchef-ul Cătălin Scărlătescu a apreciat bibanul pregătit pe plită de localnici.
‘Bibanul e dulce şi bun. Cu cât îl faci mai simplu, cu atât este mai interesant, cu cât te chinui mai mult, cu atât nu mai iese nimic. Oamenii ăştia ştiu să facă chestii foarte rudimentare, foarte simple. Deci, biban pe plită, cu sare şi stop joc. Că încep alţii şi extrapolează şi vor să facă chipsuri de varză murată, greşim. Cel mai bine e să facem ca localnicii de aici. Dacă ei au pus bibanul pe plită, Doamne ajută! Să-l mâncăm’, a afirmat Cătălin Scărlătescu.
Asociaţia Rusalca, înfiinţată în urmă cu cinci ani, are şi un ansamblu unde îi învaţă pe copii cântecele tradiţionale.
‘Unele fete din ansamblu fac tablouri din scoici, unele sunt croitorese, altele tricotează, altele pictează şi facem cercuri iarna. Ne strângem alături de copii şi, în joacă, ei învaţă foarte bine. Copiii învaţă şi limba rusă. La noi în familie, de exemplu, se vorbeşte limba rusă. Sunt familii în care mama e româncă, tatăl lipovean, iar în casă se vorbeşte mai puţin în rusă, dar copiii învaţă să cânte. Vrem ca Bibaniada să devină o tradiţie şi să socializăm, nu neapărat să facem un concurs. Ne dorim să facem un mic muzeu în sat, să avem un sediu al nostru, un punct gastronomic, unde omul să vină să guste din preparatele noastre’, a menţionat preşedinta asociaţiei Rusalca, Ecaterina Epifan.
Primarul comunei Crişan, Silviu Rahău, aflat la primul mandat, vrea să sprijine comunitatea.
‘Ne-am propus să identificăm şase sau şapte evenimente pe care să le facem anual pentru toată comunitatea, să aducem turişti cât mai mulţi şi să prelungim sezonul turistic, cu festivaluri şi concursuri de pescuit. Nu putem organiza festivaluri mai mari decât capacitatea de cazare a comunei, de circa 1.000 de locuri’, a menţionat primarul Silviu Rahău.
Punctul forte al zonei din inima Deltei rămâne liniştea, de care un turist poate profita din plin dacă închiriază un caiac. Zona însă a fost preferată de arhitectul Dan Andreşan, câştigător al primei ediţii a Romanian Design Week, pentru a testa pick-up-ul, ultimul prototip al unei bărci din lemn care îmbină caiacul cu un stand-up paddle.
‘Ideea acestui hibrid a apărut din necesitate. Eşti cu un caiac în mijlocul lacului cu prietenii cu paddle board-uri, iar numai tu eşti bătut în cap de soare şi nu poţi sări în apă. Aşa că am încercat să rezolv problemele astea, dând un răspuns cu un nou concept, un nou hibrid. Se numeşte pick-up, pentru că ‘you can pick someone up”, a afirmat Dan Andreşan, din Baia Mare.
Diana Lemnian spune că a încercat noul pick-up.
‘E super-distractiv. Poţi să stai în şezut să vâsleşti ca în caiac, să te ridici în picioare să vâsleşti cu o padelă, să stai întins la soare, să te relaxezi, poţi sări în apă, pot sta chiar şi două persoane în el. Da, am sărit în lacurile din Deltă şi apa nu e rece’, a afirmat Diana Lemnian.
Autorul prototipului spune că hibridul va fi îmbunătăţit după experienţa din Deltă şi că singurul defect este că nu e gonflabil, pentru a putea fi transportat mai uşor.
De altfel, bărcile lente sunt recomandate turişti în principal de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD).
‘În natură, viteza de deplasare este invers proporţională cu reuşita unor cadre sau observaţii ale păsărilor. Aşadar, foloseşte ambarcaţiuni uşoare şi silenţioase. Ţine cont că eşti în vizită! Foloseşte mijloace de transport lent şi ecologice’, se menţionează într-o postare făcută zilele trecută publică pe pagina de Facebook a ARBDD.
Potrivit AMDTDD, fenomenul turistic din această perioadă nu se poate compara cu cel din aceeaşi perioadă a anului trecut.
‘2020 a fost un an complet atipic. După un lockdown care ne-a ţinut pe toţi în casă, atunci când am ieşit, nu am avut voie să mergem decât în ţară. Acum, turiştii au de ales şi revin la o uşoară reticenţă faţă de unele destinaţii. Faţă de 2019, acum fenomenul turistic este în creştere’, a menţionat preşedintele AMDTDD, Cătălin Ţibuleac.
El a amintit că foarte multe unităţi de cazare din Deltă au anunţat că anul acesta nu mai au locuri libere în lunile de vârf – iunie, iulie şi august.
