Grupurile de acţiune locală (GAL) din judeţul Tulcea reclamă birocraţia, opacitatea autorităţilor de management a programelor operaţionale şi fondurile insuficiente primite pentru punerea în practică a strategiilor, aceste probleme regăsindu-se şi la nivelul beneficiarilor de finanţări nerambursabile.
Situaţia cea mai acută este la nivelul GAL ‘Oamenii Deltei’ care are în componenţă patru comune din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) ale căror primării nu pot derula proiectele pentru care au semnat contractele de finanţare.
‘Primăriile nu şi-au implementat proiectele. Nu ştiu dacă atât din vina lor, cât din cauza situaţiei economice. Vă imaginaţi că a devenit imposibil să construieşti la Letea un dispensar, când preţurile au crescut de trei sau patru ori în construcţii şi oricum transportul pe apă era deja costisitor. Guvernul a suportat diferenţa de cost doar pentru o parte din lucrările din devize. În continuare, constructorii nu vor să vină în Deltă, aşa că începem să reziliem (contractele – n.r.) rând pe rând. (…) Asta a generat un haos de nedescris. Pe funcţionare primeam bani dacă autoritatea de management (AM) plătea bani pentru proiectele primăriilor. Cum primăriile nu au cerut, nici noi nu am avut dreptul să depunem cereri de plată, aşa că am fost în situaţia paradoxală de a funcţiona fără niciun ban din luna decembrie a anului trecut’, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele GAL ‘Oamenii Deltei’, Ileana Luchian Giuşcă.
Din bugetul de 1,6 milioane de euro avut la dispoziţie în perioada de programare 2014-2020, acest grup a contractat 92% din sumă şi are o absorbţie de circa 50%, însă principala problemă o reprezintă opacitatea AM-urilor în ceea ce priveşte proiectele inovative.
‘AM-urile la nivel local şi regional sunt obişnuite să facă evaluare pe măsurile din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Când au o măsură nouă şi trebuie să evalueze proiectele, trebuie să aibă o metodologie distinctă pe care România nu o deţine acum. Şi atunci, nedorind să-şi asume nimeni răspunderea, proiectele se plimbă de la o autoritate la alta şi în final se întorc de la contractare’, a mai spus Giuşcă.
Prin GAL ‘Oamenii Deltei’ s-au finanţat proiecte de dezvoltare a turismului, aşa încât aproximativ 30 de tulceni care locuiesc în teritoriul deservit de acest grup au primit câte 30.000 de euro pentru a-şi moderniza locuinţele şi a-i primi pe turişti, iar alte persoane au cumpărat căruţe sau bărci din lemn pentru a-i plimba oaspeţi la Letea sau pe canalele Deltei.
‘Au ieşit proiecte mult mai costisitoare. Unii oameni au accesat fonduri europene pentru prima dată, aşa încât au apărut şi mici muzee. Sunt persoane fizice care au devenit persoane juridice. O altă consecinţă este că turismul negru a ieşit la lumină. Oamenii se autorizează şi capătă curaj. Au responsabilitatea unui proiect, învaţă să-l gestioneze’, a menţionat preşedintele GAL ‘Oamenii Deltei’.
Pentru GAL Dobrogea de Nord Tulcea, entitate care deserveşte populaţia din 12 unităţi administrativ-teritoriale, alocarea unor sume mai mari pentru GAL-urile din România ar trebui să fie prioritară în exerciţiul financiar 2021-2027, cu atât mai mult cu cât acestea acoperă 92% din suprafaţa ţării.
‘Alocarea naţională pentru programul LEADER (Liaison entre Actions de Developpment de l’Economie Rurale – n.r.) ar trebui să fie un procent mai mare din totalul PNDR, actual Planul Naţional Strategic pentru agricultură. Marele avantaj al GAL-urilor este că repartizează echilibrat banii pe tot teritoriul ţării. Există măsuri de mare interes pentru agricultori, ca măsura 6.1, Tânărul fermier, care pe naţional a ajuns în doar câteva judeţe, din cauză că au fost aplicanţi mulţi şi punctajele i-au favorizat pe unii. Cu GAL-urile din toată ţara acoperim 92% din teritoriul României şi facem posibilă repartizarea echilibrată a fondurilor pe teritoriu, lucru esenţial pentru cei care depun la naţional şi nu îndeplinesc criteriile’, a menţionat preşedintele GAL Dobrogea de Nord Tulcea, Dan Drăgan.
Acest grup a avut un buget iniţial de 2,8 milioane de euro. Gradul de contractare a finanţărilor este de 98%, iar cel de absorbţie este de 70%.
‘Un proiect de notat este realizarea Centrului social pentru bătrâni din Revărsarea care este acompaniat de un proiect finanţat pe Programul Operaţional Capital Uman prin care încercăm operaţionalizarea acestui centru. Aplicantul este oraşul Isaccea, iar prin intermediul acestui centru dorim ca bătrânii să aibă o viaţă mai bună’, a precizat Drăgan.
GAL Delta Dunării deserveşte şapte unităţi administrativ-teritoriale din rezervaţie şi reclamă birocraţia.
‘Foarte stufoasă este partea administrativă, astfel încât avem întârzieri de la depunerea cererii de finanţare până la contractare. Ar trebui să fie mult mai uşor, mai ales că pe proiectele de cooperare derulate cu alte state europene am văzut că nu există aşa ceva, să cari documentaţie cu roaba’, a afirmat preşedintele GAL Delta Dunării, George Roşca.
Din bugetul de aproximativ 3 milioane de euro, GAL Delta Dunării a contractat 92% şi a absorbit 78% din sumă.
‘Am transferat o parte din banii pentru Tânărul fermier pe Servicii în turism şi încercăm să accesăm şi alte proiecte. De exemplu, avem la Dunavăţu de Jos un centru pentru copiii fără părinţi sau cu părinţi plecaţi în străinătate. Este un centru privat care a accesat două proiecte’, a menţionat Roşca.
Problemele GAL-urilor sunt similare cu cele de la nivelul unor beneficiari ai finanţărilor nerambursabile.
‘Am primit circa 22.000 de euro nerambursabili şi a fost benefic pentru că mi-am modernizat un pic apicultura. (…) Sunt hârtii multe de completat, iar pentru noi, apicultorii, sunt o problemă. Când suntem activi, aprilie-august, e greu pentru noi, iar dacă ni se cer documente e foarte dificil să mergem după ele’, a afirmat Ion Carpov, din Luncaviţa.
Administratorul unei societăţi viticole din satul Niculiţel, Paula Ignat, spune că a atras peste 50.000 de euro pentru reconversia plantaţiei pe care o are pe 16 hectare.
‘Prin GAL nu am putut atrage fonduri europene din cauză că suprafaţa noastră nu întrunea condiţiile de accesare. Nu eram nici mici fermieri, dar nici mari fermieri. Trebuia să avem până în 10 hectare sau peste 50 de hectare. Am fost respinşi din start. Acum, la noua sesiune, am putea primi fonduri’, a declarat Paula Ignat.
Ea s-a arătat nemulţumită din cauza birocraţiei.
‘Am o suprafaţă de teren pe care vreau să construiesc pe fonduri proprii un spaţiu de depozitare a vinului. Am început procesul de obţinere a autorizaţiilor în iulie 2021. Trebuie să demolez o construcţie, dar de două luni stau hârtiile la Consiliul Judeţean’, a mai spus Paula Ignat.
Atât beneficiarii, cât şi conducerile grupurilor de acţiune locală speră ca problemele întâmpinate în exerciţiul financiar precedent să nu se repete în perioada de programare 2021-2027.
‘Ne dorim, în principal, finanţare cât mai mare, pentru că s-a văzut că exemplul LEADER este cel mai bun. Suntem cel mai aproape de producător. Implementăm o strategie structurată pe nevoie, iar nevoia este mare şi finanţările sunt necesare. Dorim să interconectăm mai multe programe şi să avem posibilitatea de a implementa proiecte nu doar în dezvoltare rurală, ci şi în social, IMM-uri. Cred că asta ar fi dorinţa noastră, finanţări mai mari şi dezvoltare pe multi-fond’, a menţionat responsabila Departamentului monitorizare proiecte din cadrul GAL Razim, Anca Arbunea.
GAL Razim deserveşte nouă unităţi administrativ-teritoriale şi a avut un buget iniţial de 2,2 milioane de euro din care s-a contractat 90% din sumă şi s-a absorbit circa 75%.
‘În perioada următoare de programare sperăm ca Ministerul Agriculturii să accepte că România a traversat deja două exerciţii financiare şi că este pregătită să implementeze LEADER aşa cum se face peste tot în Uniunea Europeană. În cazul României, ar însemna axarea pe o anumită tematică a fiecărui GAL, nu replicarea măsurilor din PNDR la scară mică şi finanţarea unor micro-proiecte legate de nevoile identificate. (…) Marile exploataţii agricole să fie mai puţin finanţate, iar micile exploataţii agricole să capete locul cuvenit în economia naţională, pentru că până acum au primit firimituri de la masa puternicilor zilei. Acum se dă cu pumnul în masă pentru că marii fermieri nu se mulţumesc cu 2 milioane de euro pe proiect. Ei vor 15 milioane de euro valoare maximă pe proiect’, a mai menţionat Ileana Luchian Giuşcă.
GAL-urile sunt entităţi formate din actori publici şi privaţi care deservesc un teritoriu identificat prin acelaşi specific al problemelor populaţiei. În baza nevoilor identificate în teritoriul respectiv, întocmesc strategii de dezvoltare care pot primi finanţări nerambursabile prin programul LEADER, iniţiativă comunitară a UE apărută după reforma fondurilor structurale din 1989.
Cele patru GAL-uri, toate cu teritorii pe suprafaţa deservită de instrumentul financiar Investiţii Teritorial Integrate (ITI)-Delta Dunării, au organizat la finalul săptămânii trecute, în centrul oraşului Tulcea, Târgul producătorilor locali din judeţ care şi-a propus înfiinţarea unei platforme online pentru producători.
În judeţul Tulcea, în zona neacoperită de mecanismul financiar ITI-Delta Dunării funcţionează GAL Munţii Măcinului-Dunărea Veche.
ITI Delta Dunării este un mecanism financiar cu un buget de aproximativ 1,1 miliarde de euro, fonduri alocate din mai multe programe operaţionale, pentru dezvoltarea zonei cu aceleaşi caracteristici.
