Primăria comunei Ceatalchioi a încheiat lista cu persoanele din satul Plauru care ar putea primi sprijin din partea statului pentru strămutare, iar oamenii spun că se vor muta atunci când situaţia se va înrăutăţi. În paralel, la Chilia Veche, niciunul dintre locuitori nu vrea să se mute, iar în apropierea satului urmează să fie amenajată o tabără în care populaţia să poată înnopta în situaţii de urgenţă.
Primarul comunei Ceatalchioi, Tudor Cernega, a declarat vineri pentru AGERPRES că pe lista cu locuitorii din satul Plauru care vor să se mute au semnat aproape 40 de persoane.
‘Doar opt dintre ele nu au unde să se mute, în cazul în care va fi nevoie’, a precizat primarul Cernega.
La Chilia Veche, primarul Timur Ciauş a vorbit cu locuitorii satului şi a publicat pe pagina autorităţii locale recomandări pentru populaţie, el menţionând că în apropierea satului se va crea o zonă cu corturi pentru populaţie în caz de nevoie.
‘Nimeni nu vrea să-şi părăsească locuinţa şi toată lumea a spus că respectă recomandările făcute. În cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă s-a decis să se creeze o zonă la o distanţă de 7-8 kilometri cu corturi în care oamenii să stea pe timpul nopţii, dacă situaţia o va impune’, a menţionat primarul Timur Ciauş.
În faţa Primăriei comunei Ceatalchioi, din satul reşedinţă de comună, în jurul orei 12,00, a staţionat o autospecială a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Delta pentru transportul persoanelor care solicită asistenţă şi transfer la o unitate medicală în municipiul Tulcea. De asemenea, în comuna Chilia Veche, a fost dislocată o ambarcaţiune SAR tip Targa şi o autospecială de primă intervenţie şi comandă pentru asistenţa persoanelor care sunt afectate de situaţia generată de agresiunea Federaţiei Ruse şi atacarea porturilor Ucrainene învecinate localităţilor menţionate.
‘Aceste mijloace vor executa misiunea ordonată atât timp cât situaţia de la graniţa României cu Ucraina o impune. Ambarcaţiunea SAR prezentă la Chilia Veche are o capacitate de transport de până la 8 persoane, iar în cazul în care se va impune transportul unor persoane în municipiu pe calea rutieră pe timpul nopţii, în afara orelor de program al bacului ce face legătura între suburbia Tudor Vladimirescu şi Tulcea, a fost luată decizia ca acesta să funcţioneze indiferent de oră la solicitarea autorităţilor locale. Mijloacele dislocate în cele două localităţi sunt prevăzute cu trei subofiţeri, respectiv un conducător de ambarcaţiune şi doi şoferi’, se arată într-un comunicat de presă transmis, vineri, de ISU Delta în urma şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU).
* La ieşirea din satul Ceatalchioi, spre localitatea Plauru, lângă o lizieră de pe malul Dunării, un angajat al Forţelor Navale Române refuză să fie filmat, dar vorbeşte despre misiunea pe care o are în zonă.
‘Militarii detaşamentului au primit misiunea, începând cu data de 5 septembrie, să execute supravegherea spaţiului terestru şi aerian din zona Tulcea-Ceatalchioi-Chilia, în scopul identificării ameninţărilor din zonă şi avertizării timpurii a populaţiei. De asemenea, avem ca misiune identificarea şi generarea de acţiuni care să reducă şi să limiteze riscurile la adresa populaţiei’, a precizat locţiitorul comandantului Regimentului 307 Infanterie Marină Heracleea, locotenent colonel Claudiu Vişan.
* La 16 kilometri distanţă de oraşul Tulcea, în satul Plauru, pe malul Dunării, vizavi de portul ucrainean Izmail, poliţiştii de frontieră români atrag atenţia că filmarea sau fotografierea statului vecin de pe malul românesc nu este permisă.
Un localnic, Gheorghe Puflea, rememorează atacurile aeriene ruseşti asupra portului ucrainean, aflat la circa 300 de metri distanţă, şi spune că a semnat lista pentru a pleca din sat, dacă e cazul.
‘Primul bombardament a fost pe 2 august, apoi pe 23 august, iar săptămâna trecută, duminică spre luni şi miercuri, au mai venit două drone. Îmi este teamă, pentru că atunci când începe să tragă antiaeriana aia, eşti chiar în război. Plus de asta, una s-a prăbuşit în pădure. Eu am apartament în Tulcea, dar animalele sunt aici. Unde le duc, la bloc? Poate o să dea Dumnezeu să se liniştească’, a spus bărbatul, care mergea spre vitele lăsate la păscut în apropierea lizierei de pe malul Dunării.
În celălalt capăt al satului, la aproape un kilometru distanţă de locul în care o dronă a căzut, Costică Tănase stă de vorbă cu soţia sa. Spune că pescuitul nu prea mai merge de când Rusia a declanşat războiul din Ucraina.
‘Pescuitul nu prea mai merge, că de când a început războiul sunt foarte multe cargouri care încarcă barje şi nu mai poţi da la peşte că-ţi rup setca. Nici nu mai este peşte, că l-au speriat, iar cu pescuitul, până când s-o termina cu balamucul, e cam nasol. Sigur nu voi face cota dată de Administraţia Deltei şi e posibil ca anul viitor să nu mai primească cotă, dar au mai fost cazuri când s-a întâmplat asta şi mai scad din cotă. Acum nu trebuie nicio dovadă, că ştie toată ţara ce se întâmplă aici şi sper că nu vor fi probleme. Creşterea animalelor e o soluţie’, a mărturisit Costică Tănase.
Nu vrea să plece din sat, dar o va face dacă situaţia se agravează. Este primul care a semnat lista întocmită de Primăria comunei Ceatalchioi pentru strămutare benevolă.
‘Adică, să mai greşească încă vreo două-trei prin localitate, să dea peste o casă de om… În seara aia ploua tare, era înnorat şi e posibil ca din cauza asta să fi deviat. Găsim unde să stăm, dar una e să stai unde te-ai născut şi alta e să stai în altă parte’, a adăugat bărbatul.
I-a remarcat pe militarii din apropierea satului Ceatalchioi încă de când au venit.
‘N-au ce să facă nici ei, vă daţi seama. Nu ştiu cum să vă zic: dacă vine drona şi a căzut pe casă, militarul nu are ce să facă. Doar priveşte. Nu are antiaeriana cu el. La primele bombardamente, a trecut o dronă pe deasupra casei şi s-a dus în siloz, în portul din Izmail. S-a spus că nu am văzut bine. Spuneau cei de la Bucureşti. Acum s-a văzut destul de bine unde a căzut, cum şi în ce fel. Oricum, dădeau ei (oficialii din Bucureşti, n.r.) să acopere, dar nu au mai avut ce, pentru că primarul a găsit, a dat publicităţii, a făcut poze. Şi au dat ei să zică: ‘numai o bucată, că a căzut…’ Ce numai o bucată? Că acolo a căzut şi a explodat, ce mai încolo şi încoace!’, a mai spus Costică Tănase.
Arată o bucată din drona care a căzut în pădurea din apropiere şi, însoţit de unul dintre câinii pe care-i are, merge spre pădure, în locul unde a căzut aparatul de zbor.
‘Atunci ploua, era înnorat şi n-am ieşit afară. De obicei, ieşeam când începeau să vină dronele. În noaptea aia chiar nu am ieşit şi (…) mi-am dat seama că e ceva în neregulă fiindcă zguduiala a fost mult mai puternică faţă de celelalte care erau la Izmail. Pe alea le amorsează Dunărea foarte mult. Dar asta dacă era – cât mai este până acasă?! – şi nu a avut Dunăre, n-a avut nimic, s-a mişcat casa, s-a făcut mai ceva ca la cutremur’, a povestit bărbatul din satul Plauru.
Pe drum înapoi spre sat vorbeşte despre glonţul găsit într-o anexă a unei gospodării din satul Chilia Veche.
‘Aici nu s-au găsit proiectile, dar s-a tras deasupra teritoriului nostru. Nu s-a găsit nimic. Vă daţi seama câtă vegetaţie e aici. (…) Vine anotimpul ploios, cum sunt ei (ruşii, n.r.) şi trimit 15-20 de drone, nu e exclus ca una-două să schimbe direcţia şi să intre într-o casă de oameni’, a mai spus localnicul.
* În ultima perioadă, porturile ucrainene de pe braţul Chilia al Dunării – Kilia, Izmail şi Reni – au devenit ţinta predilectă a atacurilor ruseşti cu drone, în condiţiile în care aceste zone sunt singura soluţie pentru exportul de cereale al Ucrainei.
La începutul acestei săptămâni, militarii români au ridicat din apropierea satului Plauru, comuna Ceatalchioi, un aparat de zbor care poate fi asimilat unei drone folosite de Rusia în atacurile asupra porturilor ucrainene.
* În caz de forţă majoră, societatea Navrom Delta SA, singura care deţine zece nave cu capacităţi de peste 100 de locuri, pe fiecare navă, va prelua în regim de urgenţă toţi locuitorii din satele de pe malul fluviului Dunărea.
Societatea subvenţionată de statul român a intervenit până în prezent atunci când fluviul a inundat localităţile din zonă, dar şi atunci când au fost probleme de sănătate publică.
În ceea ce priveşte localităţile componente ale comunei Ceatalchioi, transportul locuitorilor până la Tulcea se poate face cu ambarcaţiuni de mici dimensiuni, dacă numărul persoanelor este mic, sau cu microbuze până în satul Tudor Vladimirescu, unde pot trece Dunărea cu bacul.
