Ortodocşii de rit vechi se pregătesc să întâmpine în noaptea de vineri spre sâmbătă Anul nou bătrân, unele obiceiuri legate de această sărbătoare păstrându-se în sate din Delta Dunării.
Melanka, unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri de Anul nou bătrân specific ucrainenilor, asigură bunăstarea şi veselia pentru noul an şi avea rolul de a uni comunitatea, potrivit cercetătorului din cadrul Muzeului de etnografie şi artă populară din Tulcea, Alexandru Chiselev.
‘Este un întreg carnaval. Avem o sumedenie de mascaţi, avem un travestit, bărbatul îmbrăcat în melanka, rochie de mireasă, cazacul sau flăcăul, avem romul, iar la un moment dat intrase şi doctorul în această ceată. Se interpretau scidrivki, cântece speciale pentru anul nou, iar în interiorul locuinţei melanka, păzită de cozak, aranja pernele, făcea curăţenie, spăla farfuriile murdare, iar în cele din urma ceata de colindători primea un colac care era pus pe un băţ foarte lung. La finele serii, pe acel băţ erau 50-60 de colaci, pentru că nicio gospodărie nu trebuia lăsată necolindată’, a declarat, pentru AGERPRES, Alexandru Chiselev.
Preşedinta filialei tulcene a Uniunii Ucrainenilor din România (UUR), Lucica Gherman, spune că obiceiul se mai păstrează în unele sate izolate de ape.
‘Cineva se îmbracă cu un şorţ şi îşi pune un batic pe cap şi merge din casă în casă pentru a deretica. De fapt, răscolea toată casa de la cap la coadă şi era un amuzament per sat. La Caraorman, la Letea, se mai păstrează obiceiul. Noi intenţionăm să-l readucem în toate organizaţiile’, a afirmat Gherman.
Pe mesele din noaptea de vineri spre sâmbătă vor fi puse cele mai alese bucate, inclusiv peşte, dar pe mesele de altădată erau 12 preparate.
‘La ucraineni, de Anul nou se recrea cumva cina din ajunul Crăciunului. Se făcea o cuchea mai consistentă, iar la sfârşitul cinei sau al nopţii, stăpânul casei arunca o lingură în tavan, spunând că atât de sus trebuie să crească grânele sau porumbul până unde ajunge lingura aceea de cuchea. După care aveau o vorbă care practic finaliza sărbătorile, potrivit căreia Ozvarul să meargă la piaţă, iar cucheaua la pocutea, spaţiul sacru din casa fiecărui credincios’, a mai spus reprezentantul Muzeului de etnografie şi artă populară, Alexandru Chiselev.
În dimineaţa de Anul nou bătrân, se mergea cu Posivaiu sau cu semănatul.
‘Copiii semănau cu porumb sau cu grâu în curte, la vite, prin grădină. Exista credinţa că primul venit cu semănatul influenţa viitorul gospodăriei. Erau primiţi primii doar băieţii, ca să fie un an îmbelşugat. Primele boabe erau adunate şi folosite în caz de nevoie, se tămâiau animalele în caz de boală, dar şi oborul sau casa în momente de cumpănă’, a mai spus Chiselev.
De Anul nou bătrân, persoanele din Ucraina care au preferat să rămână în judeţul Tulcea îşi doresc doar pace şi sănătate.
‘Am venit în martie în România. Am fugit de războiul de acasă. Iar aici am văzut multă bunătate, în România. Vreo cinci sau şase luni am stat în sediul UUR. (…) Am mai fost acasă de vreo câteva ori, iar lumea e tot mai puţină, mai tristă. Nu pot să plece pentru că au servicii, alţii au bătrâni, fiecare cu pricina lui. Ne-a fost şi nouă teamă că nu ştiam unde mergem, dar acum e totul bine. De Anul nou, nu vreau decât pace şi sănătate. Mai mult, nu vreau nimic’, a afirmat Svetlana Culcea, din Ismail, Ucraina.
Spre deosebire de ucraineni, membrii Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România (CRLR) nu vor petrece în noaptea de Anul nou. Tradiţia nescrisă le impune să nu sărbătorească înainte de a merge la biserică, şi cum în prima zi a Anului nou bătrân este Sfântul Vasile, puţini vor petrece în această noapte.
În plus, având în vedere că duminică este zi de sărbătoare, iar credincioşii vor fi din nou în biserici de dimineaţă, petrecerea de Anul nou bătrân pentru membrii CRLR va avea loc la un hotel din municipiul Tulcea, în noaptea de duminică spre luni.
Pentru cei mai mici membri ai CRLR, dar şi pentru elevi, filiala teritorială a comunităţii a organizat joi seara o festivitate în timpul căreia elevii care învaţă în limba rusă au primit cadouri de Crăciun oferite de agenţi economici şi de conducerea comunităţii. Alte daruri vor fi acordate de Sfântul Vasile.
Tulcea se numără printre judeţele cu cele mai numeroase minorităţi, cea mai importantă dintre ele fiind cea a ruşilor-lipoveni. De altfel, peste 40% din populaţia acestei minorităţi din România trăieşte în judeţul Tulcea, potrivit datelor publicate de comunitate.
Ruşii lipoveni din judeţul Tulcea sunt urmaşii celor care în secolele XVII-XVIII şi-au părăsit patria în urma Schismei din Biserica Oficială Rusă, ca o consecinţă a reformei de cult iniţiată de ţarul Alexei Mihailovici Romanov şi de patriarhul Nikon al Rusiei. Din fonduri proprii, ei şi-au construit biserici în unele comunităţi, ca de exemplu Sarichioi, Jurilovca.
Spre deosebire de ei, ucrainenii din judeţul Tulcea nu au biserici proprii, iar de sărbătorile pe stil vechi unii preoţi ai Bisericii Ortodoxe Române, după terminarea slujbelor religioase, îi lasă pe credincioşi să colinde în lăcaşurile de cult.
