Turiştii sunt aşteptaţi sâmbătă la ultima zi a Sărbătorii borşului de peşte, eveniment organizat de Primăria comunei Crişan pentru a promova tradiţiile comunităţilor locale din Delta Dunării.
Sărbătoarea a început vineri după-amiază, odată cu sosirea în bărci a celor care au pregătit preparatele pescăreşti specifice zonei, nelipsite fiind şi suvenirurile confecţionate de localnici.
‘Eu nu sunt din localitate, dar sunt îndrăgostită de Crişan. Vindem magneţi de frigider din traforaj, pictaţi de fetiţe cu imaginaţie, ţuică de prune şi tablouri din oase de peşte. Cred că ţuica se vinde mai bine. Eu şi soţul meu ne-am îndrăgostit de Deltă. Aerul e curat, cerul are nuanţe de roz la apus, este verdeaţă şi mult albastru şi oameni foarte faini’, a declarat pentru AGERPRES Dora Irimia, din Tulcea.
În corturile amenajate în imediata apropiere a pontonului de acostare în satul Crişan, se vând preparate din peşte, iar unii turişti spun că au venit din judeţele vecine special pentru ele.
‘Am venit special pentru borşul de peşte. A fost minunat. Am ales borşul de peşte din Crişan. Reflectă exact gustul Deltei. O porţie a costat 15 lei şi nu mi s-a părut scumpă’, a afirmat Elena V., în vârstă de 54 de ani, din Constanţa.
Locuitorii satului Crişan sunt încântaţi de eveniment.
‘Aici suntem prea închişi şi ne bucură foarte mult sărbătoarea asta. Anul acesta, la noi acasă, am avut mulţi turişti. Nu ne îmbogăţim, dar trăim. (…) Merg cu tricicleta pentru că mă doare un genunchi’, a afirmat Tudosia Oprişan, în vârstă de 70 de ani, în timp ce pedalează spre eveniment.
La marginea satului, într-o pensiune de pe malul canalului Dunărea Veche, câţiva tineri stau lângă un lighean plin cu raci fierţi şi deapănă amintiri despre mâncărurile tradiţionale ale zonei.
‘Tradiţia era tradiţie odată. Mergeai cu Vecera la neamuri, dar eu colindam toate casele’, povesteşte Darie Danilov, în vârstă de 47 de ani.
Spune că a copilărit în Crişan, dar de 22 de ani locuieşte în Statele Unite, unde are propria firmă.
‘De 12 ani, vin în fiecare an acasă şi stau două luni la Caraorman. Delta se schimbă, se pierd tradiţiile. Ce lipseşte Deltei acum? Mai bine, ce nu-i lipseşte? Îi lipseşte un guvernator care să înţeleagă Delta, care să ştie cât de greu se trăieşte aici iarna. Dacă ar fi fost în America, cu siguranţă oamenii de aici ar fi fost ajutaţi, pentru că soţiile lor nu lucrează, iar preţurile sunt foarte mari’, afirmă Darie Danilov.
El îşi doreşte ca odată ajuns la pensie să se întoarcă în Deltă, măcar două luni pe an. ‘Vreau să mă întorc, pentru că iubesc locurile acestea’, mărturiseşte Danilov.
Pe Dunăre, trece o barcă plină cu pepeni.
‘Am 1.000 de kilograme de pepeni. Vin de la Mahmudia şi merg în sat să-i vând cu un leu kilogramul. Preţul e ca la Tulcea. Eu mă bucur că pot să dau marfa mai repede, iar oamenii sunt mulţumiţi’, spune Costache Cristea, în vârstă de 77 de ani.
Odată ajuns în sat, în apropiere de locul în care se desfăşoară Sărbătoarea borşului de peşte, îşi continuă povestea şi menţionează că s-a născut în comuna Oamenii blânzi din raionul Tecuci, judeţul Galaţi, de unde a plecat la vârsta de 18 ani. A ajuns în Mahmudia pentru a se îmbogăţi şi a renunţat zece ani mai târziu la plecarea în America după ce a cules primii pepeni.
‘Nu am mai plecat că am pus pepeni. Eram trei holtei, am pus două hectare şi jumătate de pepeni, apoi am fost la Constanţa să-i vindem, am făcut bani şi aşa am rămas acasă’, povesteşte Costache Cristea.
Evenimentul organizat de Primăria comunei Crişan a costat 40.000 de lei, iar sponsorii au dublat suma, potrivit primarului Silviu Rahău.
‘Este nevoie de un festival pentru că vrem să le arătăm vizitatorilor produsele gastronomice şi folclorul nostru tradiţional. Avem ruşi lipoveni, ucraineni, invitaţi din Sulina cu dansuri greceşti. Festivalul nu face altceva decât să promoveze zona’, a afirmat primarul comunei Crişan.
Un stand special a fost cel al Muzeului Astra din Sibiu, al cărui director, Ciprian Ştefan, aminteşte că această entitate muzeală este prezentă în Deltă din anul 1957, atunci când a luat de aici cinci mori de vânt.
‘E momentul să dăm ceva înapoi comunităţilor. Ajutăm comunităţile să-şi redescopere valorile, iar oamenii să descopere altfel Delta. Hai să-i duc pe un canal să vadă ce înseamnă să mănânci bulbul papurei, seminţele nufărului, ce înseamnă viţa de vie sălbatică, nu cea pusă, ce înseamnă minunăţia asta a faunei din Deltă, să vadă că Delta nu se rezumă doar la pescuit şi chefuri’, a explicat directorul general al Muzeului Astra din Sibiu.
Cele cinci mori din Deltă au fost reconstruite în Dumbrava Sibiului.
‘Aş face câteva replici ale morilor de vânt şi le-aş face funcţionale în Deltă, pentru că morile de vânt sunt de aici. Aceste elemente pot defini turismul de calitate şi o reţea turistică prin care comunităţile îşi valorizează resursele’, a menţionat directorul general Ciprian Ştefan.
Cele două case din Letea luate anul trecut de muzeul sibian sunt refăcute în această perioadă.
‘Acum ducem 150 de saci de bălegar de cal din Letea. Sperăm să le finalizăm anul viitor, dar depinde de buget. (…) Aş prefera ca Ministerul Culturii să fie capabil să revigoreze acel instrument financiar existent până acum patru sau cinci ani – Patrimoniul în pericol. Nu e treaba sponsorului să asigure patrimoniul naţional. Statul trebuie să găsească soluţii, să identifice instrumentele financiare, iar sponsorii trebuie să mă ajute să valorizez monumentele, să încurajez populaţia să revină acasă. Prefer ca sponsorii să fie aici, în comunităţi, să creeze evenimente şi să organizeze team-building-uri în patru sau cinci gospodării tradiţionale’, este de părere Ciprian Ştefan.
Sărbătoarea borşului de peşte din satul Crişan adună într-un singur loc cele mai bune preparate ale gospodinelor din Caraorman, Mila 23, Crişan, iar după reprezentaţiile susţinute vineri seara de tinerii artişti din Deltă şi ansamblurile folclorice ale minorităţilor, Elena Gheorghe şi Radu Captari, sâmbătă seara spectacolul va continua cu reprezentaţiile artiştilor tulceni şi cu un recital al ansamblului etnofolcloric Plăieşii.
