În ultimii ani, în satul Chilia Veche din Delta Dunării s-au deschis aproape zece pensiuni, localitatea fiind preferată de turişti pentru liniştea pe care o oferă.
Localnicii se plâng însă din cauza furnizării cu program a apei potabile, a drumului foarte prost spre Tulcea şi a lipsei oportunităţilor de dezvoltare, în timp ce autoritatea locală doreşte să reînfiinţeze sate fără localnici şi să conecteze comuna la reţeaua de gaze naturale din Ucraina.
Una din cele aproape zece pensiuni din Chilia Veche este construită fără pic de plastic şi are certificat emis de Asociaţia de Ecoturism din România. Aparţine familiei Lujanschi şi s-a deschis oaspeţilor în anul 2016.
‘Casele noastre sunt din pământ, acoperişul este din stuf, iar toate materialele de construcţie folosite sunt naturale. Nu există plastic. Totul este din pământ, stuf şi lemn. A fost greu să realizăm pensiunea, din cauză că transportul pe apă al materialelor este mai scump. Dacă pe vremea bunicilor mei, acoperişul din stuf era cel mai ieftin, acum este cel mai scump. În plus, nu mai există meşteri care să facă asemenea acoperişuri’, a declarat, pentru AGERPRES, Liliana Lujanschi, administratorul pensiunii.
Proprietarii de pensiuni din Deltă se plâng din cauza lipsei posibilităţii de predare a tuturor categoriilor de deşeuri operatorului de salubrizare care are contract cu Primăria comunei.
‘În Delta Dunării, nu se poate da foc deşeurilor şi de aici apar problemele. Noi le stocăm şi pur şi simplu putrezesc. Nu avem posibilitatea transformării în compost. Contractul încheiat de Primărie este foarte prost. Dăm materialul reciclabil, dar în contract nu este specificat şi gunoiul vegetal, ceea ce e o problemă şi pentru noi, şi pentru comunitate. Toamna, tăiem stuful şi vă daţi seama cât de mult vegetal avem şi nu avem ce face cu el. E un management defectuos. Răspunsul administraţiei locale a fost că acest contract este făcut pe şapte ani şi trebuie să-l menţinem’, a mai spus Liliana Lujanschi.
Pe malul piscinei din pensiune este stuf, iar Florina Ghiţă, din Bucureşti, spune că a ales Chilia Veche ca destinaţie de vacanţă datorită prietenilor care au recomandat-o.
‘Locaţia este un butic de familie şi poţi afla mai multe despre istoria locului de la proprietari. Şi piscina este un avantaj, dar şi activităţile pe care le poţi face împreună cu cei de aici sunt un atu. Noi am venit cu maşina şi nu ne-a plăcut drumul. Am mers patru ore cu zece kilometri pe oră. A fost dificil. Aici, am fost pe canalele şi lacurile din apropiere, am văzut nuferi, dar nu ne-am atins de ei. Ca femeie, aş fi băgat mâna şi aş fi cules ceva de acolo, dar este exclus să distrugem natura’, a afirmat Florina Ghiţă.
Pensiunea prietenoasă cu mediul se laudă că a fost selectată ca gazdă la mijlocul lunii viitoare a unui eveniment gastronomic iniţiat de Amuse Bouche.
‘În prima seară, vom găti tradiţional. A doua zi, vom face o excursie în Deltă, vom mânca un borş de peşte în natură, iar seara chefii reinterpretează mâncarea noastră tradiţională în fine dining. Vom avea şi degustări de vin în care vom pune prezenta produse dobrogene’, a afirmat Liliana Lujanschi.
La ieşirea din pensiunea în care verdele domneşte, unele persoane pot să creadă că ajung într-o altă lume. Drumul principal, deşi asfaltat, este plin de praf, iar satul pare părăsit. Biserica ‘Sfinţii arhangheli Mihail şi Gavril’, monument istoric, este în reparaţii, după cum arată schelele întinse în jurul ei, însă niciun muncitor nu lucrează, iar poarta este închisă. O bătrână care trece prin faţa ei spune povestea comunei.
‘Am plecat de copil de aici şi parcă nu mai e nimic din ce a fost odată. Aici erau oameni harnici. Eu fac parte dintr-o familie cu şase copii. Tatăl meu a făcut liceul la Kilia Nouă (localitatea în regiunea ucraineană Odessa, situată pe malul celălalt al Dunării, n.red.). Bunicul meu a fost primar 15 ani în Chilia Veche. A fost un sat bogat. Acum e sărăcie. Nu-s locuri de muncă, nimic. Primarii nu au făcut absolut nimic’, a afirmat Viorica Petrea.
Nu ştie de ce lucrările la biserică sunt întrerupte, iar cei patru bărbaţi întâlniţi în apropiere, la un bar, n-au nici ei vreo idee. Se plâng însă din cauza drumului de legătură dintre Tulcea şi Chilia Veche.
‘Rupem maşinile acolo. Acum mai mergi pe negru, dar când plouă, vă daţi seama. Când şi-a terminat mandatul Ceauşescu, şoseaua era aproape pietruită. De atunci, în fiecare an o repară, dar în două luni se strică’, afirmă unul dintre cei trei bărbaţi.
Ei spun că majoritatea tinerilor din sat lucrează în străinătate.
‘Aici, în sat, 90% din muncă este la negru. Mergi cu ziua la un om şi îi faci treabă prin curte. În Chilia Veche, trăiască pensionarii, poliţiştii de frontieră, cei de la Penitenciar, că ăştia sunt salariaţi’, a menţionat un altul.
În sat nu există canalizare, iar ce a fost construit în timpul comunismului s-a colmatat, acum principala problemă a locuitorilor fiind furnizarea cu întrerupere a apei.
‘E rău cu apa. Suntem înconjuraţi cu apă şi nu avem apă. Staţia de tratare e mică şi nu duce. Îi dă drumul dimineaţa, la 6.00, o închide pe la 13.00, apoi o porneşte la 16.00 şi o opreşte iar pe la 21.00. Eu vin la ora 9.00 acasă şi nu am apă. Mă duc la baltă să mă spăl? Ziceţi şi dumneavoastră!’, spune bărbatul.
Problema apei a fost rezolvată de unele pensiuni prin rezervoare uriaşe care sunt umplute în extrasezon.
‘Noi avem o rezervă de patru tone de apă. Sunt bazine umplute în permanenţă când curge apa. Mai avem un altul de 3 tone pentru udatul gazonului. Ne-am luat măsurile proprii’, a declarat Sorin Lujanschi.
Comuna Chilia Veche are în componenţă satul omonim reşedinţă de comună, Tatanir şi Tătaru, dar în Tătaru nu locuieşte nimeni, iar în Tatanir, după cum spun unii localnici, ar mai fi vreo două persoane.
‘Eu am locuit chiar în Tatanir. Acolo m-am născut şi am făcut 3 clase, dar s-a desfiinţat. A fost şi pichet de grăniceri, dar a dispărut. Au venit privaţi, au făcut vile, pensiuni. Mai sunt vreo doi localnici. Au vândut pământul şi stau acolo pentru o bucată de pâine’, a spus Vasile Petrov.
Pe drum spre primărie, lângă o piaţă închisă, un panou anunţă că pentru asfaltarea străzilor din comună s-a cheltuit un milion de euro.
Câţiva muncitori care lucrează la transformarea fostului sediu al autorităţii locale într-un centru cultural româno-ucrainean spun că lucrările la biserică vor fi reluate peste o săptămână, după ce muncitorii termină concediul de odihnă.
Aflat la primul mandat, primarul comunei Chilia Veche, Timur Ciauş, speră ca problemele cu apa să se rezolve prin proiectul societăţii Aqua serv SA şi spune că acestea sunt cauzate în general de furtul de apă.
‘Am început să punem apometre tuturor gospodăriilor, dar problema este furtul mare de apă. Circa 62% din gospodării au acum apometre. Sperăm ca în iarnă să înceapă proiectul Aquaserv SA’, a afirmat primarul comunei.
În ceea ce priveşte deşeurile, autoritatea locală speră să obţină acordul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării să înfiinţeze două platforme pentru depozitarea deşeurilor.
‘Nu se preiau toate deşeurile. Lucrăm la autorizaţie pentru a face două batale pentru gunoiul de grajd şi unul pentru resturile menajere, iar fiecare cetăţean va şti unde să ducă gunoiul. Sper ca până la finele lui septembrie să avem autorizaţie. Sunt locuri în care au fost staţii de biogaz şi au platformă betonată. Tot gunoiul de grajd se va descompune şi va fi pus pe câmp’, a afirmat primarul Timur Ciauş.
Unul din proiectele pe care le are este să reînfiinţeze satele care nu mai au locuitori.
‘Cei de la Romsilva nu recunosc satul Tatanir. Sper să rezolvăm situaţia în instanţă. Mi se pare corect să reînfiinţăm Tatanir, Câşla, Tătaru şi să facem turism. Câşla nu are nici un locuitor, se află la intersecţia canalelor Pardina şi Rădăcinoasa şi la trei kilometri de lacul Babina. Fiind sat, vom avea intravilan. Sunt oameni care au proprietăţi acolo, dar nu pot construi că nu e intravilan. Reînfiinţând satul, acolo se va putea construi. Aşa este şi pe insula Tătaru’, a afirmat primarul comunei Chilia Veche.
Autoritatea comunală are şi o strategie de dezvoltare care prevede inclusiv conectarea la o autostradă, dar şi la o reţea de gaze naturale. Dacă pentru unele paragrafe, consultanţii au susţinut că au fost erori, pentru reţeaua de gaze naturale, edilul dă asigurări că se poate realiza.
‘Lucrăm la un acord de înfrăţire cu Kilia Nouă, iar gazele vor fi de acolo. Problema noastră este că în Deltă lemnele sunt foarte scumpe. Gazele sunt o treabă foarte bună’, a mai spus Timur Ciauş.
El şi-a propus să realizeze o şcoală smart în locul celei care funcţionează acum şi susţine că a identificat deja o oportunitate de finanţare prin fonduri europene.
Una dintre localităţile izolate din Delta Dunării, Chilia Veche a fost în perioada medievală un important centru comercial şi piscicol, datorită sturionilor. Situată vizavi de actuala localitate Kilia Nouă din Ucraina, actuala comună din Delta românească a avut în vremea regimului comunist statutul de oraş, programul de amenajare a Deltei pentru agricultură vizând transformarea localităţii într-o importantă urbe a zonei. În cadrul acestui program, au fost construite câteva blocuri. De-a lungul timpului însă, zona despre care unele surse susţin că a fost denumită de genovezi Lycostomo, adică ‘Gura lupului’, şi-a pierdut importanţa economică.
Biserica ‘Sfinţii Voievozi’ din satul Chilia Veche a fost construită în anul 1854, cu voia Imperiului Otoman care stăpânea la acea vreme gurile Dunării şi care a acceptat cererea locuitorilor care, atunci când fluviul era îngheţat, nu puteau merge la slujbele religioase din localitatea Kilia Nouă, de peste Dunăre. Membrii comunităţii au ridicat atunci biserica de rit ortodox cu forţe proprii, cărând de peste Dunăre nisip şi piatră. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, biserica ‘Sfinţii Voievozi’ care are o înălţime de 52 de metri a fost şi observator militar. Biserica este reabilitată prin fonduri europene, lucrările ar trebuie să se încheie la finele lunii mai a anului 2022, iar valoarea estimată a bugetului este de 22,48 de milioane de lei.
