Doar unul din cei aproximativ 3.000 de pescari din România a accesat fonduri europene prin cele 22 de grupuri locale de acţiune (Fisheries Local Action Group – FLAG) finanţate prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020, iar conducerea Autorităţii de Management pentru programul european speră ca în exerciţiul financiar 2021-2027 măcar câteva zeci de pescari să-i urmeze exemplul.
Directorul adjunct al Autorităţii de Management, Gheorghe Văcaru, a declarat, pentru AGERPRES, că gradul de contractare a finanţărilor europene în valoare de circa 40 de milioane de euro disponibile prin FLAG-urile din România este de peste 90%, FLAG Delta Dunării având un grad de contractare de 99,5%.
‘La nivel naţional, pescarii efectiv nu au făcut aplicaţii, câteva comunităţi pescăreşti, o federaţie a pescarilor din Deltă au făcut investiţii de interes colectiv, nişte puncte de debarcare în general, pentru a-i ajuta în activitatea de zi cu zi. Motivele principale ale faptului că pescarii au apelat mai puţin la această formă de sprijin e insuficienta capacitate de cofinanţare şi informaţia. În viitoarea perioadă de programare, intensitatea sprijinului public este mult mai generoasă şi ne aşteptăm să existe un mai mare interes. Şi, bineînţeles, este de lucru şi la noi, şi FLAG-ul şi asociaţiile pescarilor din zonă trebuie să ducă informaţia până la ultimul pescar. Dacă nici Delta Dunării nu e o zonă pescărească, înseamnă că în Europa nu există nicio zonă pescărească. Aici sunt autorizaţi în jur de 1.500 de pescari’, a menţionat Gheorghe Văcaru.
El a precizat că, dacă în perioada de programare 2014-2020, pescarii ar fi trebuit să contribuie la realizarea proiectului cu până la 50% din suma solicitată, în perioada de programare 2021-2027 vor fi măsuri care vor fi finanţate 100% din contribuţia publică.
‘În această toamnă, începem selectarea FLAG-urilor şi a strategiilor locale până în 2027, iar de anul viitor vor fi disponibile măsurile pentru pescari. Eu am credinţa că până la finele anului vor fi contracte semnate cu FLAG-urile. Alocarea pentru noul exerciţiu e mai generoasă cu circa 20%’, a mai spus directorul general adjunct al Autorităţii de Management pentru POPAM.
Preşedintele asociaţiei de pescari Goloviţa, Cătălin Balaban, a afirmat că pescarii nu au timp să studieze site-urile Ministerului Agriculturii sau ale altor instituţii pentru a găsi finanţările europene accesibile şi nici bani.
‘Pescarii trebuie să vină cu o cofinanţare şi, după cum bine ştim, pescuitul este o activitate de supravieţuire, nu una care să asigure nişte venituri suficiente pentru investiţii. Cel mai bine ar fi ca cei de la minister să ia realitatea acestui sector şi nu să stea la birou. Pescarii sunt persoane fizice autorizate şi pentru a accesa fonduri nerambursabile trebuie să umble după documente şi mulţi se descurajează. E necesară o simplificare a procedurii’, a afirmat Balaban.
Asociaţia Goloviţa numără circa 70 de pescari, cu o medie de vârstă de peste 50 de ani, care-şi desfăşoară activitatea în complexul lagunar Razim-Sinoe, iar maxim zece dintre ei ştiu să lucreze pe Internet.
‘Din păcate, noi, ca reprezentanţi ai pescarilor, nu avem capacitatea administrativă şi financiară să susţinem proiecte europene. Asta implică drumuri, timp, bani. Noi asigurăm o reprezentare a pescarilor doar la nivel de dialog cu instituţiile care au ca activitate pescuitul. Nu stăpânim activitatea de consultanţă pentru accesarea de fondurilor europene şi de aceea am solicitat Ministerului Agriculturii şi FLAG Delta Dunării să vină în comunitate, nu să se organizeze întâlniri la Tulcea, Bucureşti sau mai ştiu eu în ce localitate din ţară. Aceste consultări să se facă atunci când se scriu strategiile. În cadrul asociaţiei avem o cotizaţie simbolică şi nu avem venituri din care să susţinem alte costuri. Practic, tot ce fac e mai mult voluntar’, a mai spus Cătălin Balaban.
La rândul său, reprezentantul unei firme care acordă consultanţă în domeniul fondurilor europene, Cătălin Tutunaru, îi încurajează pe pescari să acceseze fondurile nerambursabile.
‘Sunt multe proiecte de succes. Pescarii ar putea să facă o formă asociativă, să devină persoane juridice. Nu este complicat să aplici. Consultanţii nu sunt scumpi. Percepem 4% din valoarea proiectului, dar suma este eligibilă din fonduri europene. Nu trebuie să vină ei cu bani de acasă să plătească consultaţia’, a afirmat Tutunaru.
Directorul adjunct al Autorităţii de Management pentru POPAM a participat la finalul săptămânii trecute la conferinţa de închidere a proiectului ‘Plan de dezvoltare locală integrată a zonei pescăreşti’ iniţiat de FLAG Delta Dunării şi la Festivalul borşului lipovenesc, eveniment organizat de Primăria comunei Jurilovca şi finanţat cu 100.000 de euro prin FLAG Delta Dunării.
‘Este o sărbătoare a întregului judeţ. Anul acesta, am triplat spaţiile dedicate festivalului. Analizăm posibilitatea de a deschide un aquaparc, o plajă, pentru a-i ţine pe turişti mai multe zile. Vrem să demarăm anul viitor procedurile pentru a vedea dacă obţinem avizele de principiu, după care vom depune un proiect pentru dezvoltarea obiectivelor’, a declarat primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion.
Sărbătoarea a adunat în comuna de 4.000 de locuitori peste 140.000 de vizitatori care s-au delectat atât cu cele 50.000 de porţii de borş de peşte gratuite oferite de autoritatea locală, dar şi cu preparatele tradiţionale comercializate de 70 de agenţi economici.
‘Am avut o finanţare din FLAG de 100.000 de euro pe fiecare ediţie. Aceşti bani sunt daţi explicit pentru a promova tradiţiile zonei. Bineînţeles că dacă vom avea oportunitatea de a depune şi pentru anul viitor un proiect european pe acest segment, o vom face. Nu putem subdimensiona evenimentul. Ori nu-l mai facem, ori trebuie să ţinem pasul cu vizitatorii’, a menţionat Eugen Ion.
Unul dintre cei aproximativ 40 de pescari din Jurilovca implicaţi în prepararea borşului de peşte care a fost oferit gratuit, Ştefan Unguru, a remarcat că reţeta borşului de peşte nu s-a schimbat, însă condiţiile de preparare sunt altele.
‘Reţeta nu e grea, că o ştim bine. Dar e greu cu focul ăsta. Mai bine era la lemne. Aşa, cu buteliile astea, parcă e mai greu. Bine că nu e fum măcar’, a afirmat Ştefan Unguru.
Alături de bucătarii din Jurilovca, pentru câteva ceasuri, s-a aflat şi unul dintre pescarii fruntaşi ai zonei, Mihail Ciorbac, în vârstă de 71 de ani, care a pescuit timp de 45 de ani. În urmă cu peste 30 de ani, a făcut parte din echipa care a capturat un morun de 300 de kilograme şi cel care a primit o medalie în semn de recunoaştere a faptului că era printre cei mai buni pescari, având lunar capturi de 200 de tone.
‘Eram 16 inşi în echipa care a prins morunul. Eram la mare şi eram şef de echipă. Atunci, erau 12 echipe pe litoral. Am fost angajat şi la Întreprinderea de Pescuit Oceanic şi am fost în Mauritania, Senegal, Spania. Pe vas se făcea făină şi ulei de peşte. Eram 90 de oameni în echipaj. (…) Acum, am o pensie de 2.100 de lei şi numai pe medicamente dau pe lună de la 600 la 1.000 de lei’, a spus Mihail Ciorbac.
Printre agenţii economici prezenţi la festival a fost şi Georgiana Bălaşa, în vârstă de 32 de ani, care a accesat fonduri europene pentru realizarea unei plantaţii de migdal.
‘Iniţial, am vrut să plantăm nuci, dar expertiza a arătat că solul şi clima nu-i favorizează creşterea. A fost destul de greu să accesăm fonduri europene, a fost greu proiectul în sine, pentru că avem de la plantare, până la desfacere şi a fost super-solicitant. Un alt proiect, nu mai vreau deocamdată’, a afirmat Georgiana Bălaşa.
Alţi mici întreprinzători ar dori să acceseze fondurile europene pentru dezvoltare locală, însă spun că cel puţin ghidurile de finanţare trebuie să fie mai flexibile.
‘De obicei, fondurile europene sunt stricte. Îţi permit să faci plantaţia, fabrica de dulceaţă, dar nu permit să o deschizi publicului. Sunt foarte stricţi în normele pe care le au. Chiar dacă accesezi un fond pentru fabrică, ei nu văd legătura dintre lucruri. (…) Ghidurile nu sunt fluide. Sunt nişte paşi rigizi. Poate că aşa ar trebui să fie, dar faptul că deschizi ceva publicului nu înseamnă că nu acorzi atenţie’, a afirmat Liliana Echimov, proprietara unei afaceri în domeniul produselor din trandafiri.
Ea a pus la dispoziţia oaspeţilor Festivalului borşului lipovenesc o prăjitură tradiţională rusească, ladiciki, pe care a reinterpretat-o.
‘Le-am pus pentru prima oară în vânzare şi nici nu mă aşteptam să nu placă. Le voi oferi în timpul evenimentelor din grădina cu trandafiri şi sper să fie la fel de bine cunoscute ca cele din alte zone. Sunt clătite mai mici, cu dulceaţă de trandafiri şi iaurt grecesc’, a mai spus Liliana Echimov.
Festivalul borşului lipovenesc a însemnat atât concerte cu artişti naţionali şi internaţionali recunoscuţi, deschiderea primei insule instagramabile din România, cât şi o oportunitate pentru tinerii scriitori.
‘Am crescut în Jurilovca. În vacanţe, mergeam cu bunicul la mare, la Gura Portiţei. Pe la 7-8 ani, am scris primele poveşti, iar acum am două romane publicate. Visurile pot deveni realitate, dacă eşti perseverent şi ambiţios. Dacă eu am făcut acest lucru, oricine poate. E dificil, dar nu imposibil’, a declarat Alexandra Condrat, autoarea romanelor ‘Vicios’ şi ‘Narcisistul’.
Potrivit Autorităţii de Management, prin POPAM 2014-2020, cele 22 de FLAG-uri din România au avut la dispoziţie circa 40 de milioane de euro, iar în următorul exerciţiu financiar vor avea alocată suma de aproximativ 48 de milioane de euro pentru dezvoltarea comunităţilor pescăreşti.
FLAG Delta Dunării a avut iniţial un buget de circa 10 milioane de euro, însă acesta a fost suplimentat, la cererea beneficiarilor, iar suma alocată a fost de peste 20 de milioane de euro, una din cele mai mari la nivel european acordată pentru o zonă de pescuit.
Din cei aproximativ 1.500 de pescari din Deltă, patru au depus cereri de finanţare prin FLAG Delta Dunării, însă doar unul singur a accesat direct fonduri europene, Cristian Solotchin, din Sulina, reuşind să înfiinţeze un restaurant pescăresc şi cu ajutorul altor finanţări nerambursabile.
