O cunoscută bucătăreasă din zona Olteniei de sub Munte şi-a propus să plece prin ţară cu rulota şi să facă cunoscută întregii ţări bucătăria românească tradiţională, într-un demers inedit de a contracara invazia fast-food în România şi de a promova tradiţiile româneşti autentice.
Bucatele gătite de Maria Spinciu după reţetele bunicilor fac de mulţi ani deliciul turiştilor care ajung în Horezu şi împrejurimi. Tocanul de oaie, pâinea în ţest, bulzul, pastrama şi alte preparate culinare specifice zonei Vaideeni, veche vatră de păstori din Vâlcea, sunt printre cele mai solicitate, astfel că s-a gândit să le prezinte lumii şi să-i determine şi pe tineri să mănânce mâncăruri româneşti.
‘Vreau să călătoresc în fiecare oraş. Le voi duce bucatele mele tradiţionale – pâine în ţest, păsat cu lapte, tocan de oaie, tocăniţă, pentru că sper din tot sufletul ca tinerii să se întoarcă la origini, să se întoarcă la gustul acela adevărat al copilăriei noastre, sănătos în primul rând’, ne spune tanti Maria, în timp ce întoarce pastrama de oaie pusă la fript, dar stă cu ochii pe ceaunul cu tocan, ce fierbe la foc lent în apropierea grătarului.
Am găsit-o la festivalul păstorilor din Ţara Loviştei ce a avut loc zilele trecute la Brezoi. Zeci de producători şi crescători de animale din cinci judeţe – Vâlcea, Sibiu, Braşov, Argeş şi Olt – au fost prezenţi la acest eveniment, însă tocan de oaie ca al ei nu are nimeni. O spune şi un deputat din judeţ ce trece pe lângă standul ei şi o felicită sincer pentru că duce mai departe tradiţia ciobanilor din Vaideeni.
‘Românului îi plac produsele tradiţionale, numai că tineretul din ziua de astăzi se grăbeşte spre fast-food-uri. Se grăbeşte spre nefericire, să ştiţi. Alergăm necontenit, după ce nu se ştie, în loc să stăm la ce este al nostru. Ne aduc produse din străinătate. Adică pământul nostru scump rămâne nemuncit şi noi îi primim pe cei din altă parte cu produsele lor, care nu sunt cu nimic mai presus decât ale noastre. Tradiţia noastră este scumpă, bucatele noastre, dacă le faci exact ca la mama acasă cum se spune, au un gust ce nu se compară niciodată cu cel al celor din ţările străine. Niciodată!’, adaugă categoric tanti Maria.
În proiectul său de a străbate ţara în lung şi-n lat în rulotă, intitulat ‘Întoarcerea la origini şi la sănătate’, a atras şi Asociaţia Agricolă ‘Ţara Loviştei’, organizatorul principal al festivalului de la Brezoi, care doreşte astfel promovarea zonei montane cu tot ceea ce are ea de oferit şi implicit bucătăria zonei.
De altfel şi festivalul de la Brezoi, ajuns anul acesta la cea de-a doua ediţie, are acelaşi scop. Evenimentul are în prim plan un concurs dedicat câinilor ciobăneşti româneşti, însă în jurul lui organizatorii au recreat practic un crâmpei din viaţa oamenilor de pe aceste plaiuri, aducând împreună crescători şi iubitori de animale, pentru a sărbători cu muzică şi bucate alese tradiţia românească din zona montană.
‘Sunt 24 de producători. La anul o să fie şi mai mulţi pentru că vrem să ne extindem. Pe lângă aceşti producători mai sunt 20 de crescători de ovine, vreo 50 de crescători de câini şi multă lume căreia îi place şi vrea să fie alături de noi în această zi în care celebrăm viaţa autentică românească. Promovăm producătorii locali, promovăm tradiţia autentică românească. Să nu uităm niciodată şi să ne mândrim că suntem români, dar să şi mâncăm româneşte, nu numai să ne mândrim cu numele că suntem români. Tot ceea ce este aici nu se găseşte în multe locuri. Totul este, ca să folosesc un cuvânt modern, bio. Este gustos’, ne spune şi Constanţa Ştefan, preşedinta Asociaţiei Agricole ‘Ţara Loviştei’.
