Bumbăta este un mic sat din comuna vasluiană Vetrişoaia, situat la graniţa cu Republica Moldova şi până nu demult a fost doar o localitate cu populaţie îmbătrânită, în care timpul a stat parcă în loc, însă a devenit peste noapte ‘o poartă de intrare de în Europa’ pentru moldovenii de peste Prut, odată cu amplasarea în localitate a unui nou punct de trecere a frontierei şi a unui pod.
Sau cel puţin aşa au spus oficialii prezenţi, marţi, la inaugurarea fastuoasă a Punctului de Trecere a Frontierei (PTF) Bumbăta – Leova, cel mai nou de la graniţa cu Moldova. Lideri locali de pe ambele maluri ale Prutului, miniştri, secretari de stat, şefi de instituţii au plecat din România, au trecut podul de peste râul Prut, deocamdată doar unul de pontoane, destinat traficului pietonal şi maşinilor cu o capacitate mai mică de 3,5 tone şi au fost primiţi în sunet de fanfară la Leova, unde s-au rostit discursuri în care s-a vorbit despre buna colaborare româno – moldovenească.
De asemenea, s-a afirmat răspicat că punctul de frontieră deschide o nouă cale cetăţenilor români şi moldoveni şi este ‘o soluţie de a micşora şantajul Rusiei asupra ţărilor noastre’ şi un obiectiv care ‘va asigura creşterea fluenţei traficului de călători şi mărfuri între România şi Republica Moldova’.
Dincolo de discursurile oficialităţilor, rămân însă întrebările oamenilor simpli din Bumbăta şi din Leova. ‘Va rezista şi va fi funcţional noul punct de trecere a frontierei?’ ‘Vor reuşi autorităţile ca după primul simbolic ‘pod de de flori’ din 1990 şi după podul de pontoane de la Bumbăta să facă şi un pod ‘adevărat’, aşa cum a fost de fapt proiectat, un pod pe care să poată trece şi maşini mari?’ ‘Va aduce noul obiectiv beneficii reale pentru cetăţeni?’ ‘Vor fi create locuri de muncă pentru cei din zonă?’.
Oamenii din orăşelul Leova, capitala raionului cu acelaşi nume, s-au bucurat, au făcut fotografii cu telefoanele sau au filmat momentul festiv. La Bumbăta, atmosfera a fost însă una mai rezervată şi pentru că locuitorii nu au fost implicaţi direct în ceremonia de inaugurare, ci au privit mai mult de pe margine, strânşi pe câteva bănci din sat sau proptiţi după un gard cu sârmă ghimpată.
Pe o bancă, lângă un generator imens care alimentează punctul de trecere a frontierei, neconectat încă la reţeaua electrică, trei femei discută despre investiţia din satul lor. Îşi pun speranţa că în urma zecilor de ‘oameni importanţi’ care le-au vizitat satul va rămâne şi ceva concret pentru cetăţenii de rând. Deocamdată, se bucură că au un drum mai bun, la care autorităţile au lucrat pe repede înainte, astfel încât inaugurarea să nu le prindă cu treaba neterminată.
‘Când au venit prima dată aici au făcut un gropan de nu mă vedeam de tot pământul scos. Totul s-a făcut foarte repede. Păcat că e lume puţină în sat, populaţie îmbătrânită. Tineretul a plecat, nu mai e ca odată. Am rămas o mână de oameni. Ne uităm şi noi, la Leova cred că o să vină mai multă lume, dacă le dă voie acolo’, spune o femeie.
Oamenii din Bumbăta sunt convinşi că dacă nu ar fi pornit războiul din Ucraina, noul punct de trecere a frontierei n-ar fi fost construit.
‘Noi sperăm că lucrurile se vor schimba, pe parcurs se va vedea. Cum o fi norocul şi soarta noastră. Un pic de dezvoltare poate va fi. Nu ne-am aşteptat să fie aşa investiţie aici, mai ales drumul. S-au mişcat bine, au făcut drum. Acum să vedem cât o să ţină. Să-i dea Dumnezeu multă sănătate lui Putin, că din cauza lui s-a făcut totul aici. Lui trebuie ‘să-i mulţumim”, glumeşte un sătean din Bumbăta.
Cei mai în vârstă povestesc că în zonă a existat demult un pod, dar că acesta fost dezafectat, iar legăturile cu Republica Moldova aproape că au dispărut. Înainte de 1989 oamenii din zonă erau supravegheaţi constant pentru a nu avea niciun fel de contact cu vecinii de peste Prut, deşi îi despărţeau doar câteva sute de metri.
‘Nu ne dădeau voie să vorbim, dacă ne prindeau că vorbim cu ei sau facem ceva, eram gata. Primeam amenzi. Au şi trecut unii acolo, au fost prinşi’, îşi amintesc localnicii.
Proprietarul singurului magazin din sat, amplasat chiar în apropierea noului punct de trecere a frontierei, nu ştie ce se va alege de mica sa afacere pe care o are de 23 de ani. I s-a tot spus că noul obiectiv din sat i-ar putea aduce şi lui noi clienţi, însă el a fost mulţumit şi cu clienţii pe care i-a avut până acum, fără să întâmpine concurenţă.
‘Cred că o să se deschidă şi alte magazine, eu asta zic, n-are cum. Până acum am fost puţini aici, ce mai veneau cei de la Poliţia de Frontieră, care mai beau un suc, o cafea. În rest, băştinaşii. Cel puţin iarna, numai localnicii, vara mai veneau şi alte persoane. Sunt vreo cinci salariaţi în sat, mai sunt cei care primesc alocaţii şi restul, pensionari. Eu nu ştiu cum merg lucrurile într-o vamă, poate au magazinele lor. Acolo sunt oameni cu bani grei, credeţi că vin ei la mine? Aici e crâşmă de sat, un magazin mic’, este de părere proprietarul magazinului.
Primarul comunei Vetrişoaia, Corneliu Stângă, îl linişteşte şi îl asigură că nimic rău nu se va întâmpla cu micul magazin sătesc. ‘El ar trebui să fie cel mai bucuros deoarece cu o investiţie minimă va scoate foarte mulţi bani’, afirmă primarul.
Edilul crede că amplasarea punctului de frontieră în localitatea Bumbăta va aduce condiţii mai bune de viaţă pentru locuitori şi va crea oportunităţi de dezvoltare a zonei.
‘Tot ce înseamnă proiect de investiţie, infrastructură, clar duce la dezvoltarea zonei. Cu siguranţă vor apărea investiţii, locuri de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor pentru locuitorii din Bumbăta. Nu ştiu cât de repede aş fi reuşit să asfaltez acest drum, că sunt totuşi 2,8 kilometri, dar având în vedere că a fost transferat la Compania Naţională de Drumuri, l-au asfaltat în secunda unu, ceea ce înseamnă clar îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru oameni’, afirmă Corneliu Stângă.
Investiţia de la Bumbăta, atât de mult discutată de cetăţeni şi văzută ca o oază de speranţă pentru revigorarea localităţii, a fost o provocare şi pentru reprezentanţii firmei de construcţii care au efectuat lucrările.
‘A fost una dintre cele mai frumoase şi tentante lucrări. Faptul că toate s-au concentrat într-un termen de zece zile. Ceea ce vedeţi aici, de la terasamente până la pod în sine, nu ne-a luat decât zece zile. A fost o provocare a noastră, faptul că am avut specialişti ne-a ajutat. Ne-a ajutat şi timpul. Este un efort, dar şi o satisfacţie. Vreau să aduc mulţumiri Guvernului şi Ministerului Transporturilor şi, respectiv, DRDP Iaşi pentru încrederea pe care ne-au acordat-o, pentru că am fost la discuţii la Guvern şi la minister. Ne-au testat capacitatea şi având în vedere că dispunem de utilaje suficiente, atunci s-a hotărât să facem noi această lucrare care într-adevăr reprezintă una dintre cele mai frumoase, având în vedere că la un moment dat s-a lucrat la minut opt metri sub apă la nivelul Prutului. A fost o provocare fantastică pe care am dus-o cu bine la capăt’, menţionează Ioan Ciomaga, directorul firmei de construcţii care a efectuat lucrările la Bumbăta.
Punctul de frontieră va fi deschis în prima etapă traficului de persoane în regim pietonal şi rutier, cât şi vehiculelor cu capacitate de până la 3,5 tone, cu câte o arteră rutieră de control pentru fiecare sens, cu program de funcţionare între orele 8,00 şi 20,00.
Bumbăta – Leova este situat la circa 40 de kilometri de Albiţa, care a fost în ultimii ani cel mai solicitat punct de trecere a frontierei dintre cele două ţări, atât pentru călători, cât şi pentru tiruri. Ministrul de Interne de la Chişinău, Ana Revenco, a spus marţi că acest pod de pontoane reprezintă ‘o soluţie abordată pe timp de criză, în condiţii bugetare restrânse’, dar care va ajuta la nevoia de a avea o conectare mai bună a Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi, totodată, va fi o nouă alternativă pentru Ucraina să îşi transporte mărfurile. Odată cu amenajarea vămii Bumbăta – Leova, autorităţile din cele două ţări au anunţat şi demararea proiectului de construcţie a unui pod care va avea o lungime de peste 1,5 kilometri şi va permite şi circulaţia vehiculelor de mare tonaj.
‘Leova – Bumbăta este o soluţie de a micşora şantajul Rusiei asupra ţărilor noastre în blocada impusă pe ruta de transport de mărfuri de pe Marea Neagră’, a mai spus ministrul Ana Revenco. AGERPRES / (AS, A – autor: Loredana Ciobanu, editor: Marius Frăţilă)
