Ariile protejate din Vrancea au fost afectate de la începutul acestui an de zeci de incendii, majoritatea produse, cu intenţie, de cetăţenii care doresc să cureţe în acest fel terenurile de resturile de vegetaţie. Mulţi dintre aceştia nu conştientizează însă daunele pe care le produc naturii şi nici riscurile legale la care se expun dacă sunt descoperiţi.
Ultimul incendiu de vegetaţie uscată într-o arie protejată a avut loc la Pufeşti şi a afectat peste zece hectare din Aria Protejată Natura 2000 din Lunca Siretului Inferior, acolo unde, de exemplu, a fost documentată prezenţa castorului după mai bine de 200 de ani, un animal foarte important pentru ecosistem.
‘În ariile naturale protejate din Vrancea au fost foarte multe incendii de vegetaţie de la începutul anului, iar pagubele pot fi importante. Situl Natura 2000 Lunca Siretului Inferior a ars de curând la Pufeşti, într-o zonă foarte importantă pentru faună. În zona aceea au fost semnalaţi castorii, după mai bine de 200 de ani de la dispariţia lor de pe teritoriul României, la confluenţa dintre Trotuş şi Siret, şi speram ca aceştia să se extindă în tot bazinul Siretului. Este o specie deosebit de importantă pentru ecosistem, renumită pentru ingeniozitatea cu care construieşte un mozaic de habitate unde reţine apa şi extinde zonele umede, atât de necesare în condiţiile actuale ale schimbărilor climatice. Însă în zonă avem deja o vegetaţie formată din diferiţi arbori importanţi, sălcioară, plop alb, foarte multe cuiburi de păsări, cărora le pot fi distruse ouăle, mai ales că urmează şi perioada de cuibărit. Multe animale probabil au fost surprinse în zona de hibernare din perioada sezonului rece, aşa că pagubele pot fi destul de mari’, a declarat, pentru AGERPRES, George Bouroş, responsabil conservare în cadrul Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice (ACDB).
Acesta arată că în trecut asociaţia reuşea să descurajeze pe cât posibil astfel de incendieri, prin activităţi de patrulare, şi avertizează asupra pericolelor distrugerii ecosistemului.
‘Aceste incendii au o influenţă negativă asupra ecosistemului, toate elementele de interes conservativ fiind afectate în majoritatea cazurilor. Ca organizaţie, foarte mult nu putem face. În trecut, când noi (ACDB – n.r.) eram custozii acestei arii protejate, aveam activităţi de patrulare şi puteam descuraja anumite activităţi de incendiere a păşunilor, a unor terenuri degradate care se doreau curăţate de vegetaţie. Acum, aria naturală protejată este administrată de o instituţie guvernamentală şi cred că ar trebui intensificate patrulările şi ar trebui informat mai bine publicul, care nu conştientizează că stuful din zonă, de exemplu, este habitat pentru diferite specii. Ne vom trezi abia atunci când vor dispărea aceste specii şi e păcat, pentru că noi încă mai avem faună sălbatică, spre deosebire de multe zone din Europa’, spune George Bouroş.
În judeţul Vrancea, peste 47.000 de hectare de teren de pe teritoriul a 14 administraţii locale sunt considerate arii naturale protejate, iar de acestea se ocupă nou înfiinţata Agenţie Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). Reprezentanţii Agenţiei spun că există legislaţie care pedepseşte incendierile, dar că ‘lucrul cu omul este foarte greu’.
‘Au fost mai multe incendii în ariile protejate, la Pufeşti, Năneşti, Răduleşti, mai mult pe mirişti, pentru că populaţia se ocupă cu aşa ceva. E mai uşor decât să are pământul. Noi am înştiinţat toate UAT-urile de pe raza judeţului Vrancea care au şi situri Natura 2000 şi le-am adus la cunoştinţă prevederile legale care se pot lua în asemenea situaţii (incendieri – n.r.) şi monitorizăm în continuare să vedem ce pagube sunt şi cum se pot remedia. Dar lucrul cu omul este foarte greu. Suntem o Agenţie nou înfiinţată şi aşteptăm noi reglementări. Deocamdată, Agenţia are trei angajaţi’, menţionează Mihail Racoviţă, directorului ANANP Vrancea.
Despre faptul că cei care se fac vinovaţi de aceste incendii sunt greu de depistat vorbesc şi datele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Vrancea. Pentru aproape 200 de incendii de la începutul anului şi până în prezent, nicio sancţiune nu a fost aplicată deoarece nu au fost identificaţi făptaşii. Cel mai adesea, persoanele care incendiază miriştile şi vegetaţia uscată pun focul şi apoi părăsesc locul. Acesta este şi principalul motiv pentru care incendiile se extind uneori rapid şi ajung să pârjolească zeci de hectare de vegetaţie.
‘De la începutul anului, au fost raportate 199 de incendii de vegetaţie uscată care au afectat circa 856 de hectare la care au intervenit atât pompierii ISU Vrancea, cât şi echipaje ale SVSU. Numai în primele 10 zile ale lunii martie pompierii militari au intervenit pentru stingerea a nu mai puţin de şapte incendii de vegetaţie uscată pe teritoriul judeţului Vrancea. De la începutul anului până în prezent, personalul Inspecţiei de Prevenire a desfăşurat o serie de acţiuni cu privire la măsurile ce trebuie respectate la igienizarea terenurilor şi utilizarea focului deschis. Până în momentul de faţă nu au fost aplicate sancţiuni pentru incendiile care au avut loc pe raza judeţului Vrancea deoarece, în urma cercetărilor efectuare de organele abilitate, nu au putut fi identificate persoanele în cauză’, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Vrancea, Cristina Pârvu.
Statisticile ISU Vrancea privind incendiile de vegetaţie uscată sunt însă îngrijorătoare. Dacă anul trecut au fost raportate în total 226 de incendieri de vegetaţie uscată, de la începutul anului s-au înregistrat aproape tot atâtea incendii cât pe întreg anul trecut.
Reprezentanţii ISU Vrancea atrag atenţia că arderea vegetaţiei şi a resturilor vegetale se poate face doar cu aprobarea prealabilă a instituţiilor abilitate.
‘Având în vedere că arderile necontrolate devastează habitatul natural al unor vieţuitoare şi pun în pericol viaţa oamenilor, tragem din nou un semnal de alarmă şi reamintim că arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale este strict interzisă dacă nu se impune ca o măsură de carantină fitosanitară, pentru prevenirea răspândirii unor boli sau dăunători specifici. Aşadar, arderea miriştii, vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se execută numai după obţinerea permisului de lucru cu focul, acesta fiind emis prin grija primarului de către şeful SVSU sau persoana desemnată în acest sens. Conform legislaţiei în domeniul protecţiei mediului, persoanele fizice şi juridice au obligativitatea de a nu arde miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului şi fără informarea, în prealabil, a SVSU’, a precizat Cristina Pârvu.
Pentru arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile fără obţinerea permisului cu foc şi/sau fără luarea măsurilor pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, cetăţenii sunt pasibili de amenzi cuprinse între 1.000 şi 2.500 lei. Potrivit reprezentanţilor ANANP Vrancea, arderea miriştilor, stufului, a vegetaţiei ierboase în ariile protejate se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la un an şi amendă de la 30.000 până la 60.000 de lei dacă sunt de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală.
