La marginea oraşului Odobeşti, în mijlocul viilor, se înalţă semeţe ruinele Bisericii ‘Sfinţii Apostoli’ sau Cazacli, după strada cu acelaşi nume, mărturie peste veacuri a unei pagini importante din istoria vinurilor în podgoria odobeşteană, încăpăţânându-se să rămână în picioare în ciuda intemperiilor şi a neputinţei autorităţilor de a o renova şi de a-i da o destinaţie turistică adecvată.
Istoria Bisericii Cazacli începe odată cu expansiunea ruşilor la gurile Dunării, în 1772, după Congresul de la Focşani, şi este strâns legată de comerţul cu vinuri din zonă.
‘În Podgoria Odobeştilor există singura biserică ridicată de negustorii de vinuri din Rusia, negustorii cazacli. Biserica este situată în afara satului şi a fost terminată la 1777. Anul se vede zidit în cărămidă pe peretele de miazănoapte, astfel că avem o dovadă clară a anului în care a fost construită, dar şi a faptului că Odobeşti era la acea vreme sat. Pe vremea aceea nu existau drumuri pietruite şi nici cale ferată în zonă, dar pentru că vinurile din zonă erau renumite, aici s-au stabilit negustorii slavi pentru a putea controla mai bine comerţul cu vinuri care ajungea până în inima Imperiului Ţarist. Negustorii cazacli au construit această biserică pentru nevoile lor spirituale. După Războiul Crimeii, negustorii cazacli au plecat din zonă pentru că, fiind dincoace de graniţa occidentală la acel moment, au fost nevoiţi să plătească taxe şi astfel comerţul cu vinuri de Odobeşti nu a mai convenit. Negustorii au plecat în Moldova de peste Prut, care se afla pe atunci în Imperiul Ţarist, şi au dezvoltat acolo uriaşele podgorii de la Cricova’, povesteşte managerul Muzeului Vrancei, Valentin Muscă.
Astfel, odobeştenii s-au trezit cu o biserică între vii, deosebită din punct de vedere arhitectural, pe care au folosit-o ca atare până la cutremurul din 1940.
‘Biserica Cazacli avea o calitate arhitectonică de invidiat şi a fost preţuită de localnici, care au adăugat o parohie şi au înmormântat în cimitirul din curte parte din eroii căzuţi în Războiul de Independenţă sau în Primul Război Mondial. Biserica a stat în picioare până la cutremurul din 1940, când parte din ea s-a prăbuşit şi nu a mai fost reconstruită. De terenul din preajma bisericii va fi interesat mai târziu regimul comunist, care avea nevoie de teren agricol, astfel că au plantat vie până în marginea bisericii, au închis biserica şi au transformat partea din faţă în teren pentru oi, amenajând acolo şi o spălătorie unde oile erau spălate şi tratate cu substanţe antiparazitare. De altfel, în faţa bisericii, se vede încă şanţul pe unde curgea apa’, spune Valentin Muscă.
Biserica, propusă după 1980 pentru demolare, a scăpat ca prin minune de buldozerele comuniste, însă timpul şi-a spus cuvântul, iar autorităţile s-au dovedit neputincioase de peste 30 de ani să o renoveze şi să o introducă în circuitul turistic, mai ales că biserica nu este izolată, ci la doar câteva minute de drumul principal care leagă Obobeştiul de comuna Jariştea.
‘În anii ’80, după ce au demolat biserica de la intrare în Odobeşti, regimul comunist a cerut să se demoleze şi Biserica Cazacli, pentru că încurca lucrările agricole din zonă. Am intrat în posesia documentaţiei prin care primăria cerea parohiei să o demoleze, iar parohia a întocmit inclusiv un deviz pentru demolare, dar nu se ştie exact de ce demolarea propriu-zisă a bisericii nu s-a petrecut. Din fericire, a venit anul 1989, a picat regimul, cei care au vrut să demoleze biserica au devenit noii conducători, s-au convertit la creştinism şi exact aceia care au vrut să o demoleze au vrut să salveze biserica. Bineînţeles electoral, pentru că ulterior nu s-a mai făcut nimic. Lucrând câţiva ani la Odobeşti, când am făcut un inventar al bunurilor culturale ale oraşului împreună cu primarul actual, ne-am trezit cu această biserică a nimănui, pentru că nu se regăsea nici în inventarul parohiei, nici al primăriei. Şi atunci, în 2007, primăria a preluat în inventarul public această biserică, s-au făcut demersurile şi a fost clasată monument istoric, pentru că era unica metodă pentru a o proteja de cei care furau cărămizi din construcţie şi vreo 15 ani primăria s-a tot chinuit să găsească diferite surse de finanţare să repare biserica. Există şi proiect, şi studii de fezabilitate, dar, aflându-se în afara circuitului liturgic, nefiind cuprinsă într-o parohie, probabil autorităţile se gândesc că nu merită să fie finanţată, deşi această biserică are un potenţial turistic uriaş, putând deveni un brand al oraşului şi judeţului, aflându-se chiar pe drumul vinului’, a fost de părere managerul Muzeului Vrancei.
Primarul oraşului Odobeşti, Daniel Nicolaş, speră că biserica ar putea fi renovată într-o zi.
‘Biserica Cazacli este un monument istoric clasa A. În mod normal, Ministerul Culturii ar trebui să aloce sume anual pentru conservarea monumentului istoric, lucru care însă nu se întâmplă. De la momentul clasării ca monument istoric, Primăria Odobeşti a făcut toate demersurile, am început un studiu de fezabilitate pentru a putea să conservăm ruinele şi să construim deasupra sa o protecţie din sticlă, pentru a o putea transforma într-un punct de atracţie turistică. Până la momentul de faţă, Programul Regional Operaţional sau alte programe guvernamentale nu au inclus monumentele istorice pe listele lor, decât pe acelea care erau clădiri funcţionale, în care se desfăşurau activităţi sociale sau culturale, şi nu era cazul bisericii noastre. Am urmărit toate posibilităţile pentru a găsi o sursă de finanţare pentru acest monument istoric şi avem speranţă că am putea să găsim finanţare prin Programul Operaţional Regional în exerciţiul financiar 2023 – 2028 sau chiar prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. S-au făcut intervenţii din partea tuturor structurilor asociative pentru includerea acestui monument istoric în programele de finanţare, Asociaţia Oraşelor, Asociaţia Comunelor, şi suntem convinşi că vom identifica în perioada următoare sursa de finanţare pentru a putea face aceste lucrări de conservare a Bisericii Cazacli şi pentru a o transforma într-un punct de atracţie turistică şi a o pune în valoare, pentru că este un obiectiv deosebit de important pentru istoria oraşului nostru’, a declarat, pentru AGERPRES, primarul Daniel Nicolaş.
Biserica însă, deşi se încăpăţânează să reziste timpurilor, se dezintegrează pe zi ce trece.
‘Mai avem încă o biserică la Vârteşcoiu legată de istoria vinului în zonă, construită de negustorii de vinuri din Brăila. Dar Biserica Cazacli chiar are nevoie de noi. Stă din 1940 în ploaie, neacoperită, smulg unii cărămidă din ea, dărâmă părţi din ea şi totuşi se încăpăţânează să stea în picioare. Cred că este ultima suflare a bisericii. Deja sunt nişte fisuri foarte mari, pe latura altarului s-a desprins prima turlă şi a căzut de tot. Mai este o turlă mică în pronaos care stă să cadă şi aceasta şi în curând nu va mai avea niciun fel de acoperiş, iar în momentul acela se va dezintegra. Dacă nu va fi reparată curând, vom ajunge să avem numai biserici cu termopane, făcute din beton şi din placaj, dar care nu ne spun nimic’, este semnalul tras de Valentin Muscă.
