Deputaţii AUR şi cei neafiliaţi aparţinând partidului Forţa Dreptei au anunţat, miercuri, că vor contesta la Curtea Constituţională a României (CCR) proiectul de lege privind modificarea Codului de procedură penală.
După adoptarea proiectului de lege, deputatul AUR Sorin Muncaciu a anunţat în plen că acesta va fi contestat la CCR.
‘Vom contesta la Curtea Constituţională pentru că dumneavoastră v-aţi bătut pur şi simplu joc de o prevedere, este dreptul la o judecată corectă, este trecută în Magna Charta. În 1.200 oamenii au considerat că un om are dreptul să fie judecat corect. Dumneavoastră aţi introdus acest amendament cu avocatul şi avocatul celui care se apără nu poate să vadă acuzaţia. Nu se poate aşa ceva. Este contra unei proceduri – dreptul la un proces liber’, a spus deputatul AUR.
La rândul său, deputatul neafiliat Ionel Dancă (Forţa Dreptei) a anunţat că parlamentarii partidului său vor contesta la CCR proiectul de lege.
‘Parlamentarii Forţa Dreptei vor sesiza la Curtea Constituţională acest proiect de lege privind modificarea Codului de procedură penală pentru că este un abuz al coaliţiei PSD-PNL-UDMR la comanda serviciilor în ceea ce priveşte drepturile cetăţenilor români în faţa justiţiei. (…) Astăzi încearcă să se reintroducă serviciile în procedura penală. Serviciile secrete, serviciile de informaţii să se ocupe de siguranţa naţională, nu de evaziunea fiscală, nu de violuri, justiţia să-şi dezvolte propriul organ de cercetare şi de interceptare penală, nu trebuie să apeleze la servicii militare pentru a obţine probe materiale în justiţie. Vom ataca la CCR şi încă o dată această tentativă a serviciilor de a se introduce în actul de justiţie sunt convins că va fi declarată din nou neconstituţională’, a declarat Ionel Dancă.
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de modificare a Codului de procedură penală în forma venită de la Guvern, respingând toate amendamentele formulate, inclusiv cele de la Senat.
S-au înregistrat 168 de voturi pentru, 75 – împotrivă şi 20 de abţineri.
Proiectul introduce, între altele, un articol nou, care a fost controversat, referitor la înregistrările obţinute din activităţi specifice culegerii de informaţii.
Potrivit celor adoptate, ‘înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informaţii privitoare la pregătirea ori săvârşirea mai multor infracţiuni şi au fost respectate prevederile legale care reglementează obţinerea acestor înregistrări’.
Infracţiunile în acest caz sunt cele contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălarea banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificarea de instrumente de plată electronică, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, infracţiunilor de corupţie, împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori în cazul unor alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare.
De asemenea, în acest caz trebuie respectate şi prevederile legale care reglementează obţinerea acestor înregistrări. Legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activităţile respective, a mandatului emis în baza acesteia, a modului de punere în executare a autorizării, precum şi a înregistrărilor rezultate se verifică în procedura de cameră preliminară de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia îi revine, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, mai prevede proiectul adoptat.
Iniţial, în Comisia juridică, a fost aprobat un amendament, introdus de parlamentarii PNL, PSD şi UDMR, prin care se excludea folosirea acestor înregistrări în cazul infracţiunilor de corupţie şi celor asimilate, dar după o dezbatere de două ore preşedintele comisiei, Laura Vicol, a anunţat că, în urma unei decizii în coaliţia de guvernare, toate amendamentele sunt retrase, fiind aprobat un raport cu forma proiectului venită de la Guvern.
