Pandemia de COVID-19, care a accelerat tranziţia spre sectorul digital, a consacrat omniprezenţa giganţilor din industria internetului, care au miliarde de utilizatori, dar a reprezentat în acelaşi timp şi un semnal de deşteptare pentru statele lumii în faţa influenţei covârşitoare pe care o deţin aceste companii, informează AFP. Şedinţe desfăşurate pe Zoom, căutări pe motorul online Google, cumpărături pe Amazon, mesaje pe WhatsApp şi seri întregi petrecute vizionând producţii Netflix: beneficiind deja de poziţii de forţă înainte de pandemie, grupul giganţilor americani GAFA (Google, Amazon, Facebook, Apple şi Microsoft) şi cel chinez Batx (Baidu, Alibaba, Tencent şi Xiaomi) au devenit omniprezente pe parcursul anului 2020. Aceste ‘super-staruri’ ale capitalismului din industria platformelor online ‘au transmis sentimentul, într-o lume în care atât de multe lucruri care păreau solide sunt astăzi fragilizate, că sunt din altă lume şi chiar invincibile’, a rezumat Joelle Toledano, profesoară de economie la Universitatea Paris-Dauphine. Mai mult decât economic – pentru că Google suferă dintr-o dată din cauza scăderii pieţei de publicitate, iar Booking.com este afectat de stoparea turismului -, triumful lor este mai degrabă unul de ordin financiar. În timp ce statele lumii cheltuiesc mii de miliarde de dolari pentru a evita falimentele în serie şi şomajul în masă, valoarea bursieră a grupurilor ce alcătuiesc GAFA nu încetează să crească: aceste companii valorează împreună în prezent aproape 8.000 de miliarde de dolari la bursa americană – de trei ori mai mult decât PIB-ul Franţei -, în comparaţie cu valoarea lor cumulată de 2.000 de miliarde de dolari în urmă cu cinci ani. Începând din ianuarie, cursul acţiunilor lor pare să fi fost stimulat puternic de pandemia de COVID-19: +35% pentru Facebook, +65% pentru Amazon, +68% pentru Apple. Cât despre Zoom, platforma de videoconferinţe creată în 2011 de un inginer californian, valoarea acţiunilor sale a crescut cu 600% în 2020. Iar pentru Airbnb, valoarea acţiunilor s-a dublat în ziua debutului său la bursă. La rândul lor, multă vreme limitate la piaţa locală, aplicaţiile chineze încep să prolifereze în lumea întreagă. Este vorba despre Tik Tok, desigur, dar şi despre SHEIN (articole vestimentare) şi Likee (videoclipuri). Recâştigarea puterii Însă anul 2020 a reprezentat şi un semnal de deşteptare pentru statele lumii, care vor să frâneze expansiunea nelimitată, marcată de sute de achiziţii, a acestor conglomerate apărute în noul mileniu. ‘Până în 2017, se considera că avantajele aduse, mai ales în termeni care ţin de domeniul inovaţiei, erau mai mari decât pagubele provocate’, însă vântul şi-a schimbat de acum direcţia, a declarat Joelle Toledano, autoarea cărţii ‘GAFA: reprenons le pouvoir!’. Pe lângă controlarea de facto a accesului la universul digital – motorul de căutare Google deţine o cotă de piaţă de 93% -, aceste monopoluri îi închid pe utilizatori în ‘ecosisteme blocate’, a subliniat aceeaşi specialistă franceză în economie. Învăţând lecţia eşecurilor din trecut – proceduri lungi şi tardive, amenzi puţin descurajatoare -, Bruxelles-ul a plasat acest domeniu de activitate sub incidenţa unui ambiţios plan de noi reglementări, care vizează chestiuni precum concurenţa, lupta împotriva incitărilor la ură în spaţiul online şi transparenţa algoritmilor online. Procedurile se înmulţesc şi în Statele Unite împotriva Google şi Facebook, acuzate de comiterea unor abuzuri ce au fost favorizate de deţinerea unei poziţii dominante pe piaţă. Somaţi să răspundă public, directorii acestor companii au fost convocaţi de mai multe ori în faţa Congresului american. În China, autorităţile înăspresc de mai multe luni reglementarea conţinuturilor care sunt distribuite pe diverse platforme online. De asemenea, autorităţile chineze au anunţat o nouă reglementare a comerţului online. Suspendarea in extremis a intrării la bursă a gigantului din domeniul plăţilor online Ant Group a fost interpretată ca un avertisment al guvernului chinez către un sector devenit extrem de puternic şi care a generat averi considerabile. ‘Capitalism de supraveghere’ Puterea deţinută de ‘Big Tech’ este tot mai mult contestată şi de societatea civilă, însă fără ca această nemulţumire să le afecteze până acum performanţele economice, nici numărul de consumatori sau de internauţi. ‘Sunt companii care dispun de o imaginaţie incredibilă, sunt extraordinar de bine administrate şi oferă o mare calitate a serviciilor lor’, a declarat Jacques Cremer, profesor la Ecole d’Economie din Toulouse, care a lansat totodată un avertisment împotriva tentaţiei de a căuta ‘un ţap ispăşitor’. În Franţa, Amazon a cristalizat aceste nemulţumiri, care au variat de la apeluri la boicotarea politicienilor şi până la proteste faţă de implantarea pe teritoriul francez a imenselor depozite robotizate ale grupului american. Însă aceste acţiuni nu au împiedicat filiala franceză a companiei conduse de miliardarul Jeff Bezos să realizeze vânzări record cu ocazia evenimentului ‘Black Friday’. În Statele Unite, Facebook a fost afectat în iulie – însă şi în acest caz fără pagube economice majore – de un boicot lansat de 100 de branduri care i-au reproşat că nu a adoptat măsuri suficiente împotriva conţinuturilor rasiste, pe fondul mobilizărilor organizate de mişcarea Black Lives Matter. În California, platformele VTC Uber şi Lyft, care refuză să îi angajeze pe miile lor de şoferi, aşa cum o cere legislaţia din acest stat federal, au reuşit să îi convingă pe alegători să le susţină, cu ocazia unui referendum crucial, organizat pe 3 noiembrie, odată cu alegerile prezidenţiale. Dominaţia psihologică a giganţilor internetului este de asemenea criticată. Protagonista documentarului ‘The social dilemma’, difuzat pe Netflix şi care acuză GAFA că îi împinge pe adolescenţi spre sinucidere şi pe democraţiile lumii către război civil, Shoshana Zuboff, o specialistă americană în economie, a denunţat şi ‘un capitalism al supravegherii’, bazat pe profiturile obţinute din vânzarea datelor personale ale utilizatorilor. Din aceste aspecte rezultă şi urgenţa de a organiza cel de-‘al patrulea spaţiu’ în care se desfăşoară activitatea umană, după pământ, mare şi aer, a declarat Thierry Breton, comisar european pentru Piaţa internă.