2023 a fost Anul Capitalei Culturale Europene – Timişoara, dar şi al includerii în patrimoniul imaterial UNESCO a unui nou element românesc – ‘Transhumanţa, strămutarea sezonieră a turmelor’, reprezentând încununarea unui efort multinaţional al Albaniei, Andorrei, Austriei, Croaţiei, Franţei, Greciei, Italiei, Luxemburgului, României şi Spaniei.
În 2023 s-a desfăşurat o nouă ediţie a Festivalului Internaţional George Enescu şi au fost prezentate publicului mai multe expoziţii de anvergură, printre care ‘Efectul Picasso’ de la Muzeul de Artă Recentă Bucureşti (prelungită pentru vizitare până pe 22 ianuarie 2024), una dintre importantele expoziţii la nivel mondial dedicate lui Pablo Picasso la 50 de ani de la dispariţia fizică a artistului spaniol, ‘Art Safari Love Edition’, care a prezentat publicului, în premieră în România, lucrări ale National Portrait Gallery din Londra, ori ‘Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale’, curatoriată de Doina Lemny, găzduită, până în 28 ianuarie 2024, de Muzeul Naţional de Artă din Timişoara.
Cultura românească şi-a luat adio, în acest an, de la nume de prestigiu ale domeniului, printre care filosoful Mihai Şora, academicienii Răzvan Theodorescu şi Constantin Bălăceanu-Stolnici, compozitorul Cornel Ţăranu, teatrologul George Banu, regizorul Sanda Manu, actorul Mitică Popescu, actorul şi producătorul de film şi televiziune Dan Michael Schlanger, preşedinte al Bucharest Jewish Film Festival, actriţele Nataşa Raab şi Ileana Ploscaru, artiştii plastici Vladimir Cioroiu şi Albin Stănescu, acesta din urmă cunoscut în special ca ilustrator de carte pentru copii.
ŞTIRILE ANULUI ÎN CULTURĂ
*** IANUARIE
După o întrerupere de 75 de ani, pe 19 ianuarie se relua ciclul conferinţelor cu public susţinute la Fundaţia ‘Dalles’, preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, afirmând în cadrul evenimentului că scopul acestor acţiuni îl reprezintă refacerea dialogului şi a comunicării în societatea românească.
‘După părerea mea, astăzi, societăţii româneşti îi lipseşte dialogul şi comunicarea şi aceasta este una din pricinile pentru care lumea se simte dezorientată. Tinerii se lasă robiţi de aparatura asta, de digitalizare, de comunicare prin reţelele sociale, iar maturii şi cei mai în vârstă sunt nostalgici după atmosfera de odinioară. Am vrea să refacem acest dialog. Sigur, pe calea Academiei Române’, afirma Ioan-Aurel Pop.
Construită între anii 1930 şi 1932 de Academia Română, conform clauzelor testamentului Elenei Dalles, celebra Sală ‘Dalles’ din Bucureşti a fost confiscată abuziv în 1948 de regimul comunist.
Începând din 2023, aici se desfăşoară un program de conferinţe şi dezbateri structurat de Academia Română, care au loc o dată pe lună, la evenimente fiind invitaţi atât reputaţi academicieni, cât şi nume mari ale ştiinţei şi culturii româneşti.
*** FEBRUARIE
Filosoful Mihai Şora a murit pe 25 februarie la vârsta de 106 ani.
‘Iubitule, ai fost fericire pură: nu doar un om frumos, ci Frumuseţea însăşi, credinţa, nădejdea şi dragostea, cum spune cuvântul apostolic. Şi niciodată nu-ţi voi fi îndeajuns de recunoscătoare pentru tot ce mi-ai dăruit timp de aproape două decenii. Tu m-ai scos de pe şinele destinului meu şi m-ai legat ireversibil şi armonios de al tău, cu o graţie de care numai tu erai capabil şi pe care nu mulţi pământeni o pot cuprinde cu mintea sau cu inima. Încă nu ştiu cum va arăta ziua de mâine, nici toate cele care vor urma. E dincolo de puterea mea de acceptare. Unii oameni ar trebui să trăiască veşnic – nu numai în Rai, unde, negreşit, tu vei sta, ci şi pe punctul acesta albastru, boţul de apă şi humă care pluteşte în spaţiu şi pe care opt miliarde de alte făpturi omeneşti – dar niciuna ca tine – convieţuiesc, se ceartă sau se iubesc, se războiesc ori îşi sunt – unele, altora – sprijin. E frig fără tine, iubitule’ – era mesajul postat de soţia filosofului, prin care se anunţa decesul acestuia.
*** MARTIE
Pe 2 martie a venit anunţul continuării filmărilor la ‘saga Moromeţii’. Producătorii precizau că filmările la ‘Moromeţii 3’ au început la 35 de ani după lansarea primei părţi a filmului şi la doar cinci ani după partea a doua. Saga Moromeţilor revine pe ecran sub regia aceluiaşi Stere Gulea şi este surprinsă tot de camera directorului de imagine Vivi Drăgan Vasile.
Filmările la ‘Moromeţii 3’, derulate pe parcursul anului 2023, au loc la Talpa, în judeţul Teleorman (aflat la doar 45 de kilometri de Siliştea-Gumeşti, satul natal al scriitorului Marin Preda), dar şi la Sinaia, Bucureşti, Goleşti şi în mai multe sate din jurul Capitalei.
Dacă primul film a fost o adaptare destul de fidelă a romanului, continuarea s-a inspirat din ‘Moromeţii, vol. 2’, ‘Viaţa ca o pradă’ şi publicistica lui Marin Preda, iar cea de a treia parte are la bază un scenariu original semnat de Stere Gulea, au precizat producătorii.
*** APRILIE
Pictura ‘Omul cu tichie albastră’ de Jan van Eyck şi alte patru capodopere de Tiţian, Veronese şi Hans Memling au putut fi admirate, între 20 şi 30 aprilie, la Art Safari, în cadrul expoziţiei temporare ‘Brukenthal Exclusive’, organizată printr-o colaborare între Muzeul Naţional Brukenthal şi Art Safari.
Managerul Muzeului Naţional Brukenthal, Alexandru Chituţă, a precizat, pe 19 aprilie, că aceste cinci lucrări, cu o valoare de asigurare de 75 de milioane de euro, fac parte din expoziţia permanentă ‘Capodopere’ a instituţiei de cultură din Sibiu.
‘Şi în perioada comunistă aceste lucrări erau recunoscute ca şi ‘capodoperele capodoperelor’, pentru că erau şi sunt unice, pentru că valoarea de asigurare este foarte mare şi este normal să fie aşa’, preciza Chituţă, subliniind că ‘Brukenthal Exclusive’ este una dintre cele mai importante expoziţii din România.
Un număr de 238.935 de vizitatori, dintre care 60.992 de persoane numai în Bucureşti, au participat, pe 13 mai, la cea de a 19-a ediţie a Nopţii Muzeelor, evenimentul care a conectat publicul cu 351 de spaţii muzeale şi culturale din România şi Republica Moldova.
‘Pe 13 mai, muzeele au transformat oraşele în spaţii efervescente şi au oferit experienţe memorabile sutelor de mii de vizitatori. Noaptea Muzeelor demonstrează de 19 ediţii această putere extraordinară şi transformatoare a muzeelor, iar numărul impresionant de oameni care vin la acest eveniment arată că societatea are o nevoie reală de muzee. Putem avea ‘nopţi ale muzeelor’ în fiecare zi, dacă vom primi resursele necesare pentru a fi ceea ce muzeele au capacitatea să fie permanent – cele mai frumoase şi transformatoare spaţii din lume’, afirma Dragoş Neamu, manager Noaptea Muzeelor.
Noaptea Muzeelor 2023 a fost prima ediţie comună România şi Republica Moldova, fiind prezentă în Bucureşti şi Chişinău, dar şi în peste 90 de localităţi din cele două ţări, care au acoperit geografic 38 de judeţe şi 5 raioane ale ţării vecine.
În Bucureşti, Noaptea Muzeelor s-a prezentat publicului prin 65 de obiective culturale dintre cele mai diverse, de la muzee (34) la festivaluri de design şi de la spaţii de creaţie şi experimente la palate şi galerii de artă.
Invitatul special al Nopţii Muzeelor de anul acesta, muzeul fenomen ‘War Childhood Museum/ Muzeul Copilăriei în Vreme de Război’, s-a bucurat de o primire extraordinară în România, cu mii de vizitatori în prima zi a expoziţiei ‘Listen/Ascultă’, găzduită de Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Galeria Nouă.
Ioana Ciocan, CEO Art Safari şi comisar al României la Bienala de Artă de la Veneţia, anunţa, pe 30 iunie, deschiderea Sezonului de vară Art Safari Love Edition la Palatul Dacia-România de pe Lipscani. În cadrul evenimentului, care s-a încheiat pe 10 septembrie, organizatorii au prezentat, în premieră, exponate din celebra National Portrait Gallery din Londra, dar şi artă românească clasică şi contemporană semnată de Constantin Artachino şi Ion Alin Gheorghiu.
Art Safari Love Edition a adus în premieră naţională expoziţia ‘Love Stories’ de la National Portrait Gallery din Londra, unul dintre cele mai importante muzee internaţionale, cu cea mai extinsă colecţie de portrete din lume, prezentând capodopere de Andy Warhol, Man Ray, Van Dyck sau David Hockney.
Având-o drept curator pe Lucy Peltz, expoziţia s-a dorit o incursiune în intimitatea celor mai faimoase cupluri din secolul al XVI-lea şi până în prezent: Victoria şi David Beckham, Yoko Ono şi John Lennon, Harry şi Meghan Markle, Prinţesa Diana şi Prinţul Charles, Linda şi Paul McCartney, Salvador şi Gala Dali etc.
‘Love Stories’ a cuprins şi o secţiune românească cu opere semnate de artişti români, printre care Nicolae Grigorescu, dar şi corespondenţa de dragoste dintre Constantin Brâncuşi şi una dintre marile sale iubiri, dansatoarea Florence Meyer.
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a anunţat, pe 19 iulie, că a semnat ordinul de clasare ca monument istoric a ansamblului Penitenciarului Piteşti – fosta închisoare a deţinuţilor politici.
‘Astfel, Penitenciarul Piteşti este inclus în Lista Monumentelor Istorice şi i se conferă regimul de monument istoric de grupa A. Închisoarea de la Piteşti este o amintire dureroasă, dar şi o mărturie a forţei spiritului uman de a rezista şi de a se opune opresiunii. Clasarea Penitenciarului Piteşti este un moment deosebit de important în încercarea de a conştientiza şi recupera istoria recentă a României’, scria Turcan, pe pagina sa de Facebook.
Ea adăuga că povestea închisorii de la Piteşti şi a Experimentului Piteşti ajută la cinstirea victimelor şi curajului celor care au luptat împotriva nedreptăţilor regimului comunist.
‘De asemenea, recunoaşterea Închisorii drept monument istoric îi reconfirmă poziţia ca simbol al luptei împotriva opresiunii comuniste în România şi simbol al protejării valorilor democratice’, a mai afirmat ministrul Culturii.
*** AUGUST
A XXVI-a ediţie a Festivalului Internaţional George Enescu s-a desfăşurat între 27 august şi 24 septembrie.
Timp de 29 de zile, pe scenele de la Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio, Sala Auditorium şi Teatrul Odeon au urcat peste 3.500 de artişti invitaţi, în cadrul a 90 de concerte.
Directorul artistic al festivalului, Cristian Măcelaru, declara, pe 26 august, că ‘balanţa’ a fost cuvântul care i-a definit conceptul pentru ediţia din acest an, pentru că şi-a dorit ca publicul, cel obişnuit cu muzica clasică, dar şi cel care nu este obişnuit să asculte o operă să poată înţelege ce se transmite prin muzică.
‘Festivalul George Enescu este cel mai prestigios ambasador cultural şi este, în acelaşi timp, un purtător de mesaj al valorilor noastre spirituale şi al capacităţii naţiunii noastre de a traversa momente dificile şi de a se ridica cu rezilienţă prin muzică şi prin puterea culturii’, spunea ministrul Culturii, Raluca Turcan.
Ea i-a oferit atunci fostului director executiv al ARTEXIM, Mihai Constantinescu, Distincţia de Excelenţă şi Trofeul Ministerului Culturii, realizat de artistul Ioan Nemţoi, pentru activitatea desfăşurată în cadrul Festivalului ‘George Enescu’.
*** SEPTEMBRIE
În luna septembrie, ministrul Culturii a anunţat că tabloul ‘Bretonă lucrând (La fereastră)’ al marelui pictor Nicolae Grigorescu revine în patrimoniul statului român.
‘Pentru prima dată după mai bine de 15 ani, Ministerul Culturii a achiziţionat, exercitându-şi dreptul de preempţiune, o operă de artă deosebită, care face parte dintr-un ansamblu de bunuri de patrimoniu cultural naţional retrocedate în natură moştenitorilor de drept, în urmă cu câţiva ani, de la Muzeul Naţional de Artă al României. Tabloul ‘Bretonă lucrând (La fereastră)’ realizat în ulei pe lemn reprezintă o piesă de primă importanţă în creaţia pictorului Nicolae Grigorescu, datând din perioada franceză (1876 – 1886)’, preciza Raluca Turcan.
Ea a subliniat că, după 40 de ani în care s-a regăsit la Muzeul Naţional de Artă al României şi după alţi ani în care a făcut parte dintr-o colecţie privată ca urmare a retrocedării, această operă de artă se întoarce în muzeu pentru a fi admirată de toţi iubitorii de artă.
‘Este de subliniat faptul că în patrimoniul cultural naţional avem mai multe piese emblematice semnate de Nicolae Grigorescu, cu tema carelor cu boi. Foarte puţine, însă, provin din seria vitre, care reflectă înaltele calităţi artistice la care ajunsese Grigorescu în acea perioadă. Prin achiziţionarea lucrării şi revenirea acesteia acasă, în colecţia Muzeului Naţional de Artă al României, reuşim nu doar să o reintroducem în circuitul public, ci şi să ne îndeplinim misiunea primordială, aceea de a proteja şi promova patrimoniul cultural naţional mobil’, preciza ministrul Culturii.
*** OCTOMBRIE
A 33-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru s-a desfăşurat în perioada 20 – 30 octombrie.
‘Ediţia din acest an este o reflecţie asupra transformărilor sensibile pe care prezentul teatral încearcă să le cuprindă. Ştim foarte bine că pandemia a pus artiştii, chiar dacă involuntar, într-o stare de creaţie, din punctul meu de vedere benefică, formele de teatru şi sensibilităţile apărute post-pandemic mie mi se par benefice. (…) Ediţia de anul acesta este un loc al întâlnirilor între generaţii şi al educării’, afirma Dragoş Buhagiar, preşedintele UNITER, la deschiderea ediţiei din 2023 a FNT.
Criticul de teatru Oana Cristea Grigorescu, curator al celei de a 33-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru, spunea că ‘FNT rămâne un moment al întâlnirii, al întâlnirii de breaslă şi al întâlnirii spectatorilor cu artiştii, al întăririi ideii că prin teatru lumea se reflectă’. ‘Nu dăm răspunsuri, dar oferim piste de meditaţie şi cred că festivalul nostru e suficient de bogat pentru ca fiecare să găsească ceva să îl intereseze, să îl atragă la teatru şi să îl readucă ulterior’, spunea ea.
*** NOIEMBRIE
Pe 23 noiembrie, cantautorul Mircea Baniciu a sărbătorit 50 de ani de carieră, într-un spectacol care a avut loc pe scena Sălii ‘Ion Caramitru’ a Teatrului Naţional din Bucureşti, în faţa a aproape 1.000 de spectatori.
Alături de el au fost la ‘Gala Stele Româneşti – Mircea Baniciu, 50 de ani de carieră’ artiştii Irina Rimes, Dan Bittman, Cornel Ilie, Alexandra Ungureanu, Ioji Kappl, Manni Neuman, Radu Almăşan, Nicu Patoi, Teo Boar, Vlady Cnejevici, Ovidiu Niculescu, Bogdan Munteniţă, actriţele Rodica Mandache şi Adriana Trandafir, regizorul Cornel Mihalache, prozatorul Radu Paraschivescu, trupa Porto Arte, dar şi fiica lui Mircea Baniciu, Ana Baniciu.
Piese precum ‘Andrii Popa’, ‘Vremuri’, ‘Nunta’, ‘Canarul’, ‘Dealul cu dor’ nu aveau cum să lipsească din spectacol.
*** DECEMBRIE
Dosarul multinaţional ”Transhumanţa, strămutarea sezonieră a turmelor”, depus de zece ţări, între care şi România, a fost înscris pe 5 decembrie pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii a UNESCO, la cea de a 18-a sesiune a Comitetului interguvernamental pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial desfăşurată în Botswana.
Potrivit site-ului UNESCO, transhumanţa contribuie la incluziunea socială, consolidând identitatea culturală şi legăturile dintre familii, comunităţi şi teritorii, contracarând în acelaşi timp efectele depopulării rurale. Practică ancestrală, transhumanţa decurge dintr-o cunoaştere profundă a mediului şi presupune practici sociale şi ritualuri legate de îngrijirea, creşterea şi dresajul animalelor şi de gestionarea resurselor naturale.
Dosarul multinaţional ‘Transhumanţa, strămutarea sezonieră a turmelor’ a fost depus la UNESCO în martie 2020 de Albania, Andorra, Austria, Croaţia, Franţa, Grecia, Italia, Luxemburg, România şi Spania. Acesta este o extensie a unui element similar înscris în anul 2019 în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii, ‘Transhumanţa, strămutarea sezonieră a turmelor de-a lungul traseelor migratoare în zona mediteraneeană şi în Alpi’, la propunerea Austriei, Greciei şi Italiei.
