Actul de guvernare a fost marcat, în 2023, de rotativa la nivel de prim-ministru între principalele partide ale coaliţiei parlamentare, Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal, dar şi de ieşirea din Guvern a Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, odată cu această rocadă.
Executivul a fost condus până la mijlocul lunii iunie de liberalul Nicolae Ciucă, după care funcţia de premier a revenit social-democratului Marcel Ciolacu. Acesta a format un nou guvern de coaliţie, dar fără UDMR.
Anul 2023 a însemnat pentru Guvern continuarea îndeplinirii angajamentelor asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, renegocierea cu oficialii Comisiei Europene a unor puncte din PNRR, dar şi asumarea în Parlament a unui pachet de măsuri fiscal-bugetare şi de reorganizare a administraţiei centrale în vederea eficientizării colectării veniturilor la bugetul de stat şi a reducerii deficitelor bugetare.
Au fost continuate şi o serie de demersuri necesare în vederea îndeplinirii foii de parcurs privitoare la accederea la OCDE, dar şi unele referitoare la deblocarea situaţiei în privinţa aderării României la Spaţiul Schengen.
În plan legislativ, Guvernul a aprobat, între altele, proiectul de lege referitor la prevenirea separării copilului de familie, proiectul de lege privind codul urbanismului, proiectele de lege ale Educaţiei şi proiectul noii legi a pensiilor.
Pe plan social, Executivul s-a confruntat cu situaţii excepţionale, gestionând, între altele, efectele cutremurelor înregistrate în judeţul Gorj, care au afectat peste 120 de clădiri, un tragic accident de muncă produs la Complexul Energetic Oltenia, o explozie a unei staţii de încărcare cu GPL în localitatea Crevedia – incidente soldate cu mai mulţi morţi şi pagube materiale – dar şi o grevă masivă a personalului din Educaţie.
Pe parcursul anului, Guvernul a continuat să acorde sprijin Ucrainei, atât din perspectiva asigurării de mijloace şi echipamente necesare ţării vecine în cadrul conflictului armat purtat cu Rusia, cât şi prin acordarea de asistenţă socială refugiaţilor ucraineni aflaţi pe teritoriul ţării noastre.
Premierii de la Bucureşti au reafirmat, totodată, susţinerea politică şi tehnică pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Executivul a avut de soluţionat şi aducerea în ţară a cetăţenilor români surprinşi pe teritoriul Israelului de declanşarea unui conflict armat cu gruparea palestiniană Hamas, dar şi a refugiaţilor cu cetăţenie română din Fâşia Gaza.
În 2023 Guvernul nu a făcut nicio rectificare bugetară, gestionând solicitările de suplimentări de bugete ale ministerelor şi celorlalte instituţii ale administraţiei centrale din Fondul de rezervă bugetară.
ŞTIRILE ANULUI LA GUVERN
*** IANUARIE
Guvernul a aprobat pe 11 ianuarie proiectul de lege referitor la prevenirea separării copilului de familie, care prevede mecanisme de sprijin al persoanelor din comunităţi vulnerabile pentru ca acestea să-şi poată creşte şi îngriji copiii.
Vor putea fi astfel implementate programe de prevenire pentru acordarea de ajutoare de urgenţă familiilor care au în îngrijire copii expuşi riscului de separare, reabilitarea copilului cu dizabilităţi, servicii de intervenţie psihologică şi psihoterapeutică pentru copii.
Totodată, prin acest proiect s-a propus înfiinţarea ‘Observatorului copilului’, un modul informatic care va fi inclus în Sistemul Naţional Informatic şi va fi pus la dispoziţia autorităţilor publice locale pentru a identifica şi înregistra toţi copiii care se află într-o situaţie de risc de separare de familie.
*** FEBRUARIE
Pe 15 februarie, Executivul a adoptat o ordonanţă de urgenţă privind restituirea contribuţiilor de asigurări de sănătate reţinute pentru pensiile peste 4.000 de lei, proces anunţat să aibă loc într-un interval asemănător cu cel în care a avut loc reţinerea acestor sume, respectiv într-un an de zile.
Potrivit actului normativ, sumele reţinute, cu titlul de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, de la 1 ianuarie 2022 până la 27 decembrie 2022 inclusiv, din veniturile din pensii realizate de persoanele fizice, se restituie în tranşe lunare în perioada 1 martie 2023 – 28 februarie 2024, după recalcularea venitului impozabil lunar corespunzător lunilor pentru care se efectuează restituirea.
Procedura de plată eşalonată se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărârile judecătoreşti devenite executorii în perioada 28 decembrie 2022 – 1 martie 2023.
Prin excepţie, precizează sursa citată, sumele reţinute din veniturile din pensii cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, de la data de 1 ianuarie 2022 până la 27 decembrie 2022 inclusiv, nu se restituie persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost stabilite şi indexate cu aplicarea articolului 60 din Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv persoanelor ale căror drepturi de pensie de serviciu au fost stabilite în baza legilor cu caracter special, care au intrat sub incidenţa OUG 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi cărora, în urma reţinerii acestor sume, nu le-au fost diminuate cuantumurile nete ale pensiei aflate în plată în anul 2022.
**** MARTIE
Proiectele de legi ale Educaţiei au fost adoptate de Guvern pe 29 martie, ele fiind apoi trimise în Parlament pentru dezbatere şi adoptare în procedură de urgenţă.
Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, afirma atunci că pachetul de legi, bazat pe viziunea generată de proiectul ‘România Educată’, a reunit dezideratele şi viziunea în ansamblu a societăţii în ceea ce priveşte educaţia la orizontul anului 2030. Printre obiectivele urmărite prin adoptarea acestor legi, Deca enumera: centrarea sistemului educaţional pe elev, stimularea potenţialului fiecărui copil, creşterea nivelului de alfabetizare funcţională, creşterea echităţii, reducerea abandonului şcolar, includerea copiilor diferiţi, cu particularităţi diferite, în şcoli.
În context, ministrul estima că noile forme de Evaluare Naţională, admitere la liceu şi Bacalaureat nu vor intra în vigoare începând cu anul şcolar următor adoptării legii învăţământului preuniversitar, ci, cel mai devreme, în 2027.
Pachetul de legi al Educaţiei constituie un jalon în cadrul PNRR şi beneficiază şi de o sumă consistentă pentru implementare – 3,6 miliarde de euro, a subliniat Nicolae Ciucă, premier la moment adoptării în Guvern a actelor normative.
*** APRILIE
O altă problemă reglementată de Executiv în 2023 a fost legată de asigurările obligatorii pentru autovehicule. Pe 5 aprilie, Guvernul a aprobat, la propunerea Autorităţii de Supraveghere Financiară, o hotărâre prin care tarifele poliţelor RCA să nu crească în următoarele şase luni.
La acel moment premierul Nicolae Ciucă preciza că, la întâlnirile avute cu specialiştii în domeniu, a condiţionat aprobarea proiectului de hotărâre de elaborarea în cele şase luni a modificărilor legislative care să asigure că nu vor mai fi derapaje viitoare pe piaţa asigurărilor.
‘Este cea de-a treia societate (Euroins – n.r.) care intră în faliment în piaţa asigurărilor. Consider că este absolut inacceptabil să continuăm să ne jucăm cu aceste dezechilibre produse de o companie sau alta, motiv pentru care Autoritatea de Supraveghere Financiară, împreună cu celelalte instituţii, Consiliul Concurenţei, şi cu ceilalţi actori din piaţa asigurărilor trebuie să aibă un dialog onest, transparent şi foarte clar vizavi de modificările legislative care trebuie să fie realizate. Eu vă asigur că nu voi accepta ca în interiorul celor şase luni această asumare să nu fie dusă la bun sfârşit’, a declarat Ciucă.
Ulterior, măsura plafonării tarifelor poliţelor RCA a fost prelungită până la finele anului de Guvernul condus de Marcel Ciolacu.
Guvernul a adoptat pe 12 mai o ordonanţă de urgenţă privind reducerea cheltuielilor publice.
Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a explicat, la Palatul Victoria, pe scurt, măsurile de intervenţie asupra cheltuielilor ordonatorilor de credite, stabilirea de limite lunare de cheltuieli de către Guvern şi derogarea de la aceste limite doar prin memorandum aprobat tot de către Guvern.
‘Reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, cu excepţia cheltuielilor din domeniul sănătăţii şi al educaţiei, interzicerea achiziţionării, preluării în leasing, închirierii de autoturisme, de aparatură birotică de către autorităţile şi instituţiile publice. (…) Suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante cu excepţia posturilor unice. Şi, practic, aici, prin memorandum, sectoarele vor veni în faţa Guvernului, dacă este necesară o derogare pentru acele sectoare unde este necesară angajarea în continuare de personal, inclusiv educaţie şi sănătate’, a mai declarat Câciu.
În luna iunie, premierul Nicolae Ciucă, aflat spre finalul mandatului său, conform înţelegerii din coaliţia de guvernare, s-a confruntat cu o puternică grevă în sistemul de Educaţie. De altfel, pe 12 iunie, după ce Guvernul adoptase mai multe măsuri privind salarizarea din sistemul de învăţământ, act care însemna încheierea grevei, Ciucă anunţa că a venit momentul să-şi încheie mandatul de prim-ministru.
Solicitările angajaţilor din Educaţie au primit răspuns prin două ordonanţe de urgenţă adoptate pe 12 iunie. Cele două acte normative prevăd majorarea grilelor salariale pentru personalul didactic şi didactic auxiliar din sistemul de învăţământ cu 1.300 lei brut, respectiv acordarea de prime pentru cariera didactică şi, în cazul personalului nedidactic, pentru cariera profesională. Prima de carieră didactică a fost stabilită la 1500 de lei net pe an, iar cea pentru cariera profesională pentru personalul nedidactic la 500 lei pe an.
Măsurile au condus la încetarea grevei generale a personalului din învăţământ, mişcare de protest declanşată pe 22 mai.
A doua zi, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, să formeze un nou guvern.
Noul executiv a fost votat de Parlament pe 15 iunie. Cabinetul Marcel Ciolacu este format din miniştri PNL şi PSD. UDMR a ieşit de la guvernare deoarece, potrivit liderului Uniunii, Kelemen Hunor, nu s-a ajuns la un consens în cadrul negocierilor.
În prima şedinţă a Executivului de la preluarea mandatului, prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat că ‘acesta este Guvernul României, nu al Partidului Social Democrat, nu al Partidului Naţional Liberal’.
‘Suntem cu toţii colegi, nu avem altă şansă decât să ne ajutăm unii pe alţii, pentru că vom împărţi atât reuşitele, dar mai ales eventualele eşecuri’, a spus prim-ministrul nou instalat în funcţie.
El a adăugat că mandatul Guvernului este ‘despre reforme şi economie’.
‘Avem de livrat ţinte şi jaloane din PNRR şi nu putem rata nimic: pensiile speciale, legea salarizării, managementul companiilor de stat. Mandatul acestui Guvern este despre reforme şi economie (….) despre cum facem ca economia să producă mai multă valoare şi locuri de muncă, iar rezultatele să se vadă concret în buzunarele oamenilor. De aceea, în fiecare şedinţă de Guvern veţi vedea că avem pe agendă noi măsuri de stimulare economică. Însă primul şi cel mai concret rezultat al unei guvernări bune este ca inflaţia să scadă’, a afirmat premierul nou instalat.
La o lună după învestirea noului Guvern au apărut şi primele demisii. Doi miniştri ai Cabinetului Ciolacu – ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi, şi Gabriela Firea, ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse – şi-au prezentat demisiile după anchetele declanşate de DIICOT în urma unor nereguli grave descoperite la mai multe centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă socială din judeţul Ilfov.
În locul celor doi demnitari demisionari, la propunerea social-democraţilor, au fost numite de preşedintele Klaus Iohannis, Simona Bucura-Oprescu, ca ministru al Muncii, şi Natalia Intotero, în funcţia de ministru al Familiei.
Mai multe instituţii din subordinea Guvernului au început controale la toate căminele de bătrâni, din dispoziţiile premierului Ciolacu.
‘Este scandalos ca nişte indivizi lipsiţi de suflet şi de repere morale să profite de situaţia dificilă a unor persoane vulnerabile, pentru a deturna în beneficiul propriu fondurile alocate din bugetul de stat. (…) Am cerut tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu – ANPC, ANSVSA, ANPIS, ANPDPD, DSP – să declanşeze urgent o acţiune naţională de control în toate centrele de îngrijire şi asistenţă din România, finanţate din bani publici’, a afirma Ciolacu la vremea respectivă.
Au fost deschise zeci de dosare penale, fiind suspendată activitatea a 110 centre.
În urma controalelor, din totalul de 59.071 de persoane găzduite în centrele respective, 627 au fost relocate. Dintre acestea, 543 de persoane fuseseră găzduite 51 de centre neautorizate. Un număr de 125 de persoane au avut nevoie de spitalizare, 234 de persoane au fost duse în alte centre în vederea continuării îngrijirilor şi 184 de persoane au fost preluate de aparţinători, potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că verificările au identificat probleme grave în activitatea unor centre pentru persoane vârstnice, copii şi persoane cu dizabilităţi din judeţele: Arad, Giurgiu, Constanţa, Maramureş, Hunedoara, Teleorman, Vrancea şi în Bucureşti, ‘mai ales’ în Sectorul 1.
Totodată, Ciolacu i-a cerut noului ministru al Muncii suspendarea din funcţie a şefilor Agenţiilor Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială din cele şapte judeţe, precum şi din municipiul Bucureşti. De asemenea, a solicitat schimbarea din funcţie a conducerii direcţiilor de asistenţă socială din aceste judeţe, precum şi suspendarea din funcţie a şefului Inspecţiei Muncii.
*** AUGUST
La finalul lunii august, Guvernul prelungea cu 90 de zile, până la 8 decembrie, valabilitatea poliţelor RCA Euroins.
Purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, preciza atunci că măsura este necesară ‘pentru asigurarea protecţiei contractanţilor şi beneficiarilor de asigurări, pentru stabilitatea pieţei de asigurări şi pentru evitarea riscului de diminuare a gradului de cuprindere în asigurarea obligatorie RCA a vehiculelor înregistrate pe teritoriul României’.
Tot în august, Guvernul a avut de gestionat şi efectele produse de explozia produsă la o staţie de încărcare GLP de la Crevedia (judeţul Dâmboviţa) în urmă căreia trei persoane au decedat, alte zeci au fost rănite şi s-au înregistrat pagube materiale însemnate.
Urmare a acestei tragedii, şeful Executivului a dispus un control la nivel naţional cu privire la îndeplinirea condiţiilor de autorizare, funcţionare şi exploatare a tuturor instalaţiilor de depozitare şi comercializare a carburanţilor, inclusiv GPL.
El a cerut instituţiilor implicate în controlul naţional declanşat la benzinării, depozite, cisterne de carburant şi puncte de alimentare GPL ‘să aplice legea cu stricteţe’ şi oriunde găsesc nereguli să ia ‘măsuri ferme’, menţionând că trebuie modificată legislaţia astfel încât cei care nu au autorizaţie de funcţionare să răspundă penal.
‘Toţi aceşti aşa-zişi patroni care fac zeci şi sute de milioane de euro provocând tragedii de proporţii nu au ce căuta în mediul de afaceri din România. Trebuie să schimbăm şi legislaţia astfel încât cine nu are autorizaţie sau aviz de funcţionare, mai ales pentru activităţi cu risc major, să răspundă şi penal. În acest moment doar plătesc o amendă şi îşi văd liniştiţi de treabă, adică produc alte drame’, a afirmat Ciolacu.
Executivul a decis acordarea de ajutoare familiilor victimelor tragediei de la Crevedia şi pentru cei cu locuinţele afectate de incendiu, asigurând şi plata cheltuielilor cu transportul, cheltuielile forfetare pentru însoţitorii tuturor pacienţilor români răniţi în explozie şi transferaţi în străinătate.
***SEPTEMBRIE
Guvernul a adoptat pe 25 septembrie proiectul de lege privind ‘oprirea risipei bugetare’, combaterea evaziunii şi asigurarea echităţii fiscale, iniţiativă legislativă pe care şi-a asumat răspunderea într-o şedinţă comună a celor două Camere.
Faţă de forma lansată în consultare publică de către Ministerul Finanţelor Executiv au fost adoptate o serie de modificări la proiectul de lege. Acestea au vizat acordarea bonurilor de masă, TVA pentru bilete la spectacole şi evenimente sportive, precum şi calculul impozitului pentru companiile multinaţionale.
‘O menţiune în ceea ce priveşte calculul impozitului pentru companiile multinaţionale. Din totalul cifrei de afaceri, pe lângă investiţii, vor fi scăzute şi accizele, care reprezintă, de asemenea, o taxă. Impozitul va rămâne la 16 procente din profit, dar nu mai puţin de 1% din cifra de afaceri calculată conform criteriilor enunţate mai devreme’, a explicat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.
Totodată, s-a decis că reglementarea salariului minim în construcţii şi agricultură se va face prin ordonanţă de urgenţă separată, astfel încât salariile să poată creşte ‘cât mai repede cu putinţă’, a precizat reprezentantul Executivului.
*** OCTOMBRIE
Executivul a continuat şi în luna octombrie măsurile de limitare şi de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023, în acest sens fiind aprobat în şedinţa din 27 octombrie un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru încadrarea în ţinta de deficit bugetar asumat prin Programul de Convergenţă.
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a subliniat că ordonanţa de urgenţă adoptată nu interzice cheltuieli, ci plafonează anumite categorii de cheltuieli şi prioritizează investiţiile de care România are nevoie, cu finanţare din fonduri europene şi cele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
*** NOIEMBRIE
Pe 9 noiembrie, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind sistemul public de pensii, conform căruia pensiile celor peste 4,7 milioane de beneficiari urmează să fie recalculate după noua formulă, şi l-a transmis spre dezbatere şi aprobare Parlamentului.
De la 1 ianuarie 2024 se majorează cu 13,8% punctul de pensie, de la 1.785 de lei la 2.032 de lei, iar de la 1 septembrie 2024 pensiile se majorează în urma recalculării după noua formulă, potrivit unui comunicat al Executivului.
Conform proiectului, dreptul la pensie se obţine după minim 15 ani de contribuţii, fără a fi luate în calcul perioadele necontributive asimilate (studii universitare, stagiul militar, concediul medical, şomajul, deportarea, prizonieratul sau detenţia politică). Totodată, urmează să se egalizeze treptat, până în 2035, vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi la 65 de ani.
‘Noua lege vine să corecteze inechităţile dintre cei care au muncit la fel, dar au ieşit la pensie în ani diferiţi, dintre bărbaţi şi femei, între cei care încasează indemnizaţia minimă socială’, a precizat Guvernul.
În cazul femeilor, concediul pentru creşterea copilului este considerat perioadă contributivă, iar vârsta de pensionare se reduce cu şase luni pentru fiecare copil (până la cel mult trei ani şi şase luni).
Totodată, se vor acorda puncte suplimentare pentru perioadele de cotizare mai mari de 25 de ani după următoarea formulă: +0,5 puncte/an pentru intervalul 26 – 30 de ani; +0,75 puncte/an pentru intervalul 31 – 35 de ani; +1 punct/an începând de la 36 de ani, a precizat Guvernul.
*** DECEMBRIE
Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care a impus măsuri mai stricte de control a funcţionării staţiilor de încărcare GPL.
‘Aşa cum am promis după tragedia de la Crevedia, reglementăm atent fiecare verigă din acest lanţ, legat de autorizare, verificare şi de respectare a normelor de siguranţă’, a declarat premierul Marcel Ciolacu, la şedinţa de Guvern în care a fost adoptat actul normativ.
În completare, ministrul Economiei, Radu Oprea, a precizat că ordonanţa adoptată permite Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR) să retragă autorizaţia de funcţionare pentru staţiile de încărcare GPL, dacă va constata deficienţe faţă de prevederile care au stat la baza eliberării autorizaţiei.
Prin aceeaşi ordonanţă, a adăugat Oprea, ISCIR va putea folosi bazele de date ale ANAF rezultate din înregistrările camerelor de luat vederi instalate la staţiile GPL.
Ministrul a prezentat succint şi rezultatele verificărilor ISCIR la staţiile GPL din ţară, arătând că au fost efectuate 2.258 de controale la instalaţiile GPL, iar la 29,5% dintre acestea a fost oprită activitatea şi s-au propus sancţiuni de 1.171.000 lei.
În luna decembrie Guvernul a adoptat şi proiectele de lege ale bugetului de stat şi bugetului asigurărilor de stat pe anul 2024.
Proiectele de lege au fost aprobate şi au fost transmise Parlamentului cu solicitarea de a fi dezbătute şi adoptate în procedură de urgenţă.
La începutul şedinţei de Executiv din 15 decembrie, premierul Marcel Ciolacu a declarat că bugetul de stat pe 2024 va fi axat pe investiţii, valoarea acestora ridicându-se la circa 7% din PIB.
El a adăugat că, pentru anul viitor, Guvernul ţinteşte o creştere economică de 3,4%, ‘a doua cea mai mare din UE’, iar asta înseamnă 150 de miliarde de lei în plus la PIB-ul României faţă de acest an.
‘Bugetul asigurărilor sociale pe care îl aprobăm tot astăzi probează că există bani atât pentru creşterea pensiilor de la 1 ianuarie cu rata inflaţiei, de 13,8%, cât şi pentru recalcularea pensiilor din 1 septembrie. Sunt prevăzute şi fonduri pentru a creşte alocaţiile şi ajutoarele sociale’, a afirmat Ciolacu.
Premierul a spus că se vor majora salariile profesorilor şi că există necesarul pentru o mărire de 5% în sistemul bugetar, ‘nu şi la demnitari’.
‘Investiţiile sunt de 120 de miliarde de lei, un record absolut după anul 1989. Avem cel mai mare buget din istorie la Educaţie, cu peste 21 de miliarde de lei mai mult faţă de 2023. La Transporturi, alocăm cu 27% mai mulţi bani pentru a susţine investiţiile din infrastructură. Asta înseamnă 6,5 miliarde de lei în plus pentru alte loturi de autostradă finalizate, trenuri electrice, vagoane noi şi lucrări de modernizare a porturilor. Există, de asemenea, suplimentări majore, între 30% şi 50% în plus pentru Sănătate, inclusiv Casa de Sănătate, Mediu şi Dezvoltare. Aici vorbim despre programul ‘Anghel Saligny’, unde alocăm cu 3,7 miliarde de lei mai mult, dublu şi ceva faţă de 2023. (…) Finanţăm masiv toate priorităţile Guvernului, capitalul uman din Educaţie, noi unităţi moderne în Sănătate, dezvoltarea infrastructurii, protejarea mediului şi modernizarea condiţiilor de trai în comunităţile rurale. Toate sunt nevoi reale ale ţării şi răspund aşteptărilor românilor. Repet, nu vor exista creşteri de taxe în 2024, majorarea de venituri fiind exclusiv efectul multiplicării economice a investiţiilor şi, evident, a luptei contra evaziunii’, a mai afirmat şeful Guvernului.
