Preşedintele Klaus Iohannis a continuat să pledeze, în 2023, pentru aderarea României la spaţiul Schengen, principalul obiectiv de politică externă şi, în actualul context de securitate marcat de războiul din Ucraina, a transmis susţinerea pentru această ţară şi pentru Republica Moldova.
În ceea ce priveşte politica internă, între principalele acţiuni ale şefului statului s-a numărat promulgarea Legilor educaţiei naţionale, care au avut la bază proiectul ‘România Educată’ iniţiat în anul 2016.
Preşedintele a desemnat în acest an un premier de la PSD, pe Marcel Ciolacu, deşi la finalul primului mandat susţinea că cea mai mare realizare a sa este ‘înlocuirea guvernării PSD-iste cu una pentru români’.
Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru în urma rotativei la conducerea Guvernului a partidelor aflate la putere, în iunie, o premieră în politica românească. Şeful statului a motivat că ‘ţara trebuie să fie guvernabilă şi trebuie să aibă un guvern stabil în aceste vremuri tulburi’.
Preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat în mai multe rânduri mulţumit de coaliţia de guvernare formată din PSD şi PNL, însă a admis, spre finalul anului, că i se pot reproşa lucruri şi acestei guvernări.
Iohannis s-a implicat în criza din Educaţie, generată de greva profesorilor, după ce fost solicitat să intervină de urgenţă, şi s-a întâlnit cu sindicaliştii. El a avut o întâlnire şi cu liderii coaliţiei cărora le-a cerut să prezinte măsurile pe care Guvernul le poate adopta, astfel încât anul şcolar să fie încheiat în bune condiţii, iar calendarul susţinerii examenelor naţionale să nu fie afectat. Greva de trei săptămâni a profesorilor s-a încheiat după ce Executivul a promis o majorarea a salariilor acestora.
După tragedia de la Crevedia, preşedintele Iohannis i-a vizitat pe pacienţii internaţi la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti. În acest context, el sublinia că nicio analiză politică nu trebuie evitată şi remarca, întrebat despre lipsa unui centru de mari arşi, că progrese există, dar că suntem ‘departe de ceea ce s-a promis’.
Şeful statului a promulgat peste 300 de legi în 2023, între care se numără Legile educaţiei naţionale, care au avut la bază proiectul ‘România Educată’ iniţiat de el în anul 2016. Tot anul acesta, preşedintele a promulgat Legea pensiilor şi Legea privind măsurile fiscale pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea.
La începutul anului şcolar, Klaus Iohannis anunţa că subiectul consumului de droguri, pe care îl consideră un fenomen alarmant, va fi discutat în CSAT. Consiliul a decis, printre altele, constituirea unui grup de lucru interinstituţional pentru elaborarea unui plan comun de acţiune.
În ceea ce priveşte politica externă obiectivul major a fost din nou aderarea României la Schengen, după ce, la finalul anului trecut, intrarea ţării noastre şi a Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie a fost respinsă în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, în urma obiecţiilor Austriei şi Olandei.
În contextul actual marcat de războiul din Ucraina, preşedintele Iohannis a transmis, la întâlnirile cu diverşi oficiali şi la reuniunile la care a participat, sprijinul pentru această ţară şi pentru Republica Moldova, dar şi necesitatea unei prezenţe sporite NATO la Marea Neagră.
Klaus Iohannis a efectuat în acest an o serie de deplasări externe, respectiv în Luxemburg, Polonia (reuniunea B9), Belgia (reuniuni ale Consiliului European, CELAC, vizită oficială), Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite (vizită oficială şi COP28), Bulgaria, Japonia, Singapore, Islanda (Summitul Consiliului Europei), Regatul Ţărilor de Jos (reuniune în format restrâns în pregătirea Summitului NATO), Slovacia (B9), Germania, Republica Moldova (Summitul Comunităţii Politice Europene), Lituania (Summitul NATO), Statele Unite (Adunarea Generală a ONU), Ungaria, Portugalia, Spania (Summitul Comunităţii Politice Europene şi reuniunea informală a Consiliului European).
În cadrul vizitei în Japonia a fost semnat parteneriatul strategic cu această ţară. Un parteneriat strategic a fost semnat şi cu Bulgaria.
Şeful statului a efectuat şi două turnee, unul în America Latină (Brazilia, Chile şi Argentina) şi unul în Africa (Kenya, Tanzania, Republica Cabo Verde şi Senegal).
Preşedintele Iohannis a găzduit anul acesta, la Bucureşti, Summitul Iniţiativei celor Trei Mări.
De asemenea, în 2023 şeful statului a primit două premii – Franz Werfel pentru Drepturile Omului şi Premiului Civic German, în Germania.
ŞTRILE ANULUI LA PREŞEDINŢIE
*** IANUARIE
Succesul finalizării MCV trebuie completat anul acesta cu aderarea binemeritată a României la Schengen, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, pe 17 ianuarie, la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în România, menţionând că ţara noastră este pregătită din toate punctele de vedere şi vor fi făcute demersuri pe toate palierele pentru obţinerea unei decizii favorabile.
‘Succesul finalizării Mecanismului de Cooperare şi Verificare în 2022 trebuie completat anul acesta cu aderarea binemeritată la Schengen, pentru că România este pregătită din toate punctele de vedere. Locul României şi al cetăţenilor săi este în Schengen. Mulţumesc tuturor statelor care ne-au sprijinit şi contăm pe sprijinul dumneavoastră şi în continuare reafirm şi în acest cadru că vom face toate demersurile care ţin de noi pe toate palierele şi la toate nivelurile astfel încât România să obţină o decizie favorabilă pentru aderarea la spaţiul Schengen. România este cu siguranţă o parte importantă a soluţiei la provocările de securitate cu care ne confruntăm la nivel european, am contribuit şi contribuim consistent la întărirea securităţii Uniunii’, a subliniat şeful statului.
Pe 19 ianuarie, preşedintele Iohannis a avut convorbire telefonică cu omologul din Bulgaria, Rumen Radev, discuţia vizând preponderent subiectul aderării celor două state la spaţiul Schengen şi modalităţile de depăşire a blocajului înregistrat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din decembrie anul trecut. În aceeaşi zi, a avut o discuţie telefonică şi cu omologul austriac, Alexander Van der Bellen, la iniţiativa părţii austriece, în urma căreia a decis retrimiterea la Viena a ambasadorului României. Emil Hurezeanu a fost chemat în ţară pentru consultări pe 9 decembrie 2022.
Pe 27 ianuarie, şeful statului l-a primit, la Palatul Cotroceni, pe viceprim-ministrul Regatului Ţărilor de Jos, ministru al Afacerilor Externe, Wopke Hoekstra, aflat în vizită oficială în ţara noastră, căruia i-a transmis că România se aşteaptă să adere la Schengen în acest an.
**** FEBRUARIE
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, pe 9 februarie, că, atunci când coaliţia va decide să facă o schimbare de Guvern, în conformitate cu Constituţia va lua decizia care i se va părea cea mai bună pentru România în privinţa desemnării premierului.
‘Câteodată unii politicieni merg la televizor şi îi ia gura pe dinainte, ca să zic aşa, dar nu cred că cineva a uitat sau nu a înţeles că această coaliţie a apărut dintr-o nevoie. Ţara trebuie să fie guvernabilă şi ţara trebuie să aibă un guvern stabil în aceste vremuri tulburi şi atunci trebuie să avem puterea interioară să trecem cu mai mult sau mai puţină lejeritate peste anumite declaraţii mărunte şi să vedem care este în realitate interesul României. (…) Atunci când coaliţia va decide să facă o schimbare de Guvern, se vor prezenta toate părţile interesate, îmi vor prezenta punctele de vedere şi, în conformitate cu Constituţia, voi lua atunci decizia care mi se va părea cea mai bună pentru România’, a spus şeful statului.
În aceeaşi zi, el a transmis, de la Bruxelles, unde a participat la reuniunea extraordinară a Consiliului European, că România va continua discuţiile politice pentru aderarea la Schengen şi a anunţat o vizită în Bulgaria pentru discuţii, dar şi pentru un semnal că cele două ţări sunt pregătite să adere la spaţiul de liberă circulaţie.
De asemenea, şeful statului a transmis şi cu această ocazie că ţara noastră sprijină Ucraina.
*** MARTIE
Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat drept un moment istoric în relaţia bilaterală româno-niponă semnarea, la Tokyo, a Declaraţiei privind instituirea parteneriatului strategic dintre România şi Japonia, subliniind că ţara noastră îşi doreşte o creştere substanţială a investiţiilor japoneze în România.
‘Sunt extrem de onorat să mă aflu în Ţara Soarelui Răsare, cu prilejul instituirii parteneriatului strategic dintre România şi Japonia. Declaraţia comună pe care am semnat-o astăzi, împreună cu prim-ministrul Kishida, marchează un moment istoric în relaţia noastră bilaterală de peste un secol. Ridicăm astfel relaţiile româno-nipone la cel mai înalt nivel. Trecem la o etapă nouă, de valorificare a potenţialului bilateral, în beneficiul ţărilor şi cetăţenilor noştri, pe trei paliere: politico-securitar, economico-financiar şi cultural-ştiinţific. Împreună, dăm astăzi un semnal puternic de orientare a cooperării noastre spre domenii strategice şi inovatoare’, a afirmat preşedintele României, pe 7 martie, într-o declaraţie de presă comună susţinută împreună cu premierul nipon.
Tot în martie, în cadrul vizitei la Sofia, preşedintele Klaus Iohannis şi omologul său bulgar, Rumen Radev, au semnat Declaraţia privind parteneriatul Strategic între România şi Bulgaria.
*** APRILIE
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, pe 25 aprilie, că rezultatele turneului pe care l-a efectuat în America de Sud sunt eminamente pozitive, arătând că România este văzută bine, dar este nevoie de o cooperare economică mult mai aprofundată cu ţările din această zonă, deoarece relaţia în acest domeniu este departe de potenţialul pe care îl are.
‘Acest turneu a avut rezultate eminamente pozitive. Am avut ocazia să discut, după mulţi ani de când nu s-a mai întâmplat la nivel de preşedinte, cu prieteni tradiţionali ai României (…). Sunt extrem de importante aceste contacte şi mie personal îmi pare rău că ele au avut nevoie de o perioadă atât de lungă ca să se întâmple, dar cred că acum este foarte bine că ne-am văzut. Este foarte important să avem discuţii faţă în faţă şi chiar înainte am discutat cu domnul preşedinte – în Uniunea Europeană, când discutăm despre MERCOSUR şi relaţiile noastre, găsesc un punct de vedere; când discut aici, la faţa locului, pot să înţeleg mult mai bine poziţia prietenilor latino-americani şi să duc aceste concluzii în Consiliul European. (…) Eu cred că prin această vizită am contribuit la o conştientizare importantă la prietenii noştri. România există, este prezentă şi doreşte să aprofundeze aceste relaţii. Am fost primiţi foarte bine peste tot’, a spus şeful statului într-o conferinţă comună de presă susţinută cu omologul argentinian, Alberto Fernandez.
Pe 3 aprilie, şeful statului a subliniat, după întrevederea de la Palatul Cotroceni cu cancelarul german Olaf Scholz, că România îşi îndeplineşte rolul de garant al securităţii la frontiera externă, iar aderarea la Schengen va consolida acest spaţiu.
El a precizat că problema aderării României la Schengen trebuie rezolvată în cursul acestui an, deoarece ţara noastră este pregătită şi dovedeşte acest lucru, iar anul viitor sunt programate multiple alegeri.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, pe 17 mai, că solicitările profesorilor cu privire la majorările salariale sunt îndreptăţite, apreciind că aceştia trebuie plătiţi ‘la adevărata lor valoare’.
‘Trebuie să vedem un pic lucrurile cum se aşează ele. Prima chestiune: solicitările dascălilor pentru măriri salariale, după părerea mea, sunt îndreptăţite în condiţiile în care am avut şi avem încă o inflaţie destul de mare. Este clar că aici vorbim de o reaşezare, dar în realitate avem nevoie de mult mai mult şi am spus aceste lucruri de foarte multe ori în timp ce lucram la proiectul ‘România educată’. Dacă dorim să avem în România un învăţământ de foarte bună calitate, atunci trebuie să avem toate condiţiile, nu doar şcoli moderne, săli de clasă bine dotate, cabinete dotate, trebuie să avem grijă şi de cei care formează tânăra generaţie, adică trebuie să avem grijă de dascăli, să aibă condiţiile pentru a-şi face treaba aşa cum trebuie, printre care una foarte importantă este, evident, salarizarea. Dascălii trebuie plătiţi la adevărata lor valoare. Aici le dau dreptate’, a spus şeful statului.
El a precizat că Guvernul şi coaliţia trebuie să continue negocierile cu sindicatele din învăţământ şi a afirmat că nu crede că rotaţia guvernamentală se poate face în timpul unor astfel de negocieri.
Pe 30 mai, şeful statului şi-a exprimat, la întâlnirea cu liderii sindicatelor din Educaţie, disponibilitatea de a garanta, ca mediator, încheierea unui acord politic pentru rezolvarea revendicărilor salariale. O zi mai târziu el le-a solicitat liderilor coaliţiei să prezinte, în cel mai scurt timp posibil, concluziile negocierilor cu sindicatele din Educaţie şi măsurile pe care Guvernul le poate adopta, astfel încât anul şcolar să fie încheiat în bune condiţii, iar calendarul susţinerii examenelor naţionale să nu fie afectat.
La începutul lunii iunie, preşedintele Iohannis a declarat că greva a durat ‘un pic mult’ şi şi-a exprimat speranţa că dascălii se vor întoarce la şcoală, menţionând că Guvernul le-a dat tot ce au cerut.
Preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat, pe 13 iunie, pe liderul social-democraţilor, Marcel Ciolacu, drept candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultărilor cu partidele parlamentare, după ce Nicolae Ciucă a demisionat din funcţie, în contextul rotativei guvernamentale.
El a susţinut că formalizarea rotaţiei premierilor arată un nou nivel de implicare şi seriozitate la nivelul coaliţiei de guvernare.
‘Românilor li s-a promis stabilitate şi au primit stabilitate. Românilor li s-a promis o guvernare care rezolvă marile crize care s-au arătat deja la orizont atunci şi au fost rezolvate’, a adăugat şeful statului.
Pe 15 iunie, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind numirea lui Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe în Guvernul Nicolae Ciucă, în funcţia de consilier prezidenţial. De asemenea, şeful statului a eliberat-o pe Luminiţa Odobescu din funcţia de consilier prezidenţial. Ea a devenit ministru al Afacerilor Externe în Guvernul Marcel Ciolacu.
Tot în iunie, preşedintele Iohannis a primit Premiul Civic German şi Premiul Franz Werfel pentru drepturile omului, în Germania. Cu această ocazie, el a transmis că România a arătat, o dată în plus, că îndeplineşte pe deplin criteriile pentru integrarea în spaţiul Schengen, gestionând cu responsabilitate şi eficienţă graniţele externe.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, pe 4 iulie, că Legile educaţiei oferă ‘un cadru solid’, pe care se poate construi un sistem de învăţământ pregătit pentru ‘încercările vremii’, însă cele două acte normative nu vor rezolva problemele ‘acute’ ale sistemului educaţional, dacă nu vor fi puse în aplicare.
‘Sunt ferm convins că, prin noile legi pe care le-am promulgat astăzi, avem un cadru solid pe care putem construi un sistem de învăţământ pregătit pentru încercările vremii. Drumul care ni se aşterne în faţă nu este însă lipsit de provocări. Legile în sine nu vor rezolva problemele acute ale sistemului educaţional, dacă nu vor fi puse în aplicare. De aceea, contez pe implicarea şi hotărârea dumneavoastră, în special a factorilor de decizie prezenţi astăzi aici, pentru a transforma ‘România Educată’ din ideal în realitate. Este responsabilitatea noastră să încurajăm tinerii să-şi atingă potenţialul şi să oferim viitoarelor generaţii instrumentele de care au nevoie pentru a naviga cu succes într-o lume în perpetuă schimbare. Rămâne convingerea mea profundă că doar printr-o educaţie de calitate putem construi o societate care se bazează pe cunoaştere, inovaţie şi progres’, a evidenţiat şeful statului, la ceremonia organizată cu ocazia promulgării Legilor învăţământului preuniversitar şi superior.
Tot în iulie, preşedintele Klaus Iohannis a luat act de retragerea lui Eduard Hellvig din funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi a apreciat că mandatul acestuia a marcat ‘restaurarea credibilităţii şi modernizarea consistentă’ a SRI. El a spus şi că va face o propunere pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, dar a subliniat că este nevoie de timp de pregătire până când se va face următorul pas.
*** AUGUST
Preşedintele Klaus Iohannis i-a vizitat pe 29 august pe răniţii din exploziile de la Crevedia, internaţi la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti. Tragedia de la Crevedia a avut loc pe 26 august.
Întrebat despre lipsa unui centru de mari arşi, şeful statului a declarat că progrese există, dar că suntem ‘departe de ceea ce s-a promis’.
‘Am discutat această chestiune cu conducerea spitalului şi ei mi-au spus că lucruri s-au făcut, deci progrese există, însă suntem încă departe de ceea ce s-a promis la vremea respectivă. Poate promisiunile au fost prea mari sau poate angajamentul unor persoane care trebuiau să mişte lucruri a fost prea mic. Eu cred că mai avem destul de mult de lucru, însă, pe de altă parte, cum am spus şi înainte şi aici, în Spitalul de Urgenţă, am văzut unele lucruri senzaţionale, deci progrese s-au făcut, se fac, mai este mult de lucru’, a spus şeful statului.
Tot pe 29 august, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că aderarea României la spaţiul Schengen rămâne o prioritate pentru perioada următoare şi că ţara noastră va continua să sprijine ‘multidimensional şi cuprinzător’ Ucraina, atât timp cât va fi necesar, şi să fie alături de Republica Moldova, grav afectată de război, prin asistenţă financiară, expertiză şi sprijin politic.
*** SEPTEMBRIE
Pe 9 septembrie, şeful statului spunea că identificarea de către autorităţile române, pe teritoriul României, în proximitatea frontierei cu Ucraina, de noi fragmente de dronă, similară cu cele folosite de armata rusă, înseamnă o încălcare absolut inacceptabilă a spaţiului aerian suveran al României, stat aliat NATO, cu riscuri reale la adresa securităţii cetăţenilor români din zonă.
‘Condamn cu fermitate acest incident provocat de atacurile ruseşti la porturile ucrainene de la Dunăre’, afirma şeful statului.
Preşedintele Iohannis preciza că aliaţii NATO au fost informaţi cu privire la descoperirea unor componente care, foarte probabil, sunt ale unei drone.
‘În situaţia în care ne aflăm, în situaţia de război la graniţa noastră, trebuie să înţelegem că avem o situaţie fluidă, cum spun experţii. Astăzi, avem altă situaţie decât ieri. Toată comunicarea noastră a fost făcută cu bună credinţă şi în baza dovezilor de care am dispus noi. Nu putem să facem afirmaţii care angajează statul român în baza unor supoziţii. Trebuie să avem dovezi pentru asta. Ministerul Apărării m-a informat – şi sunt convins că de bună credinţă – că nu există astfel de piese şi asta a fost comunicarea făcută public. Între timp, situaţia s-a schimbat, au apărut astfel de piese, am dispus verificări rapide, profesioniste, după care vom face următorii paşi. Între timp am informat aliaţii NATO’, a spus şeful statului, pe 6 septembrie, după summitul Iniţiativei celor Trei Mări (I3M).
El a punctat că a fost informat ‘în timp real’ de Ministerul Apărării Naţionale de descoperirea unor componente care par a fi ale unei drone, pe teritoriul României.
Iohannis a susţinut că, ‘dacă se confirmă că aceste elemente aparţin unei drone a Rusiei’, situaţia este ‘inadmisibilă’ şi este o încălcare gravă a suveranităţii României
Cu câteva zile înainte, pe 5 septembrie, la Cincu, preşedintele Klaus Iohannis declarase că nu a existat nicio piesă şi nicio dronă şi nicio altă parte a unui dispozitiv care a ajuns în România.
Tot în septembrie, şeful statului a anunţat că subiectul privind consumul de droguri în rândul tinerilor, care este un fenomen alarmant, va fi inclus pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
*** OCTOMBRIE
Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, pe 10 octombrie, că la Consiliul European din decembrie va pleda pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova până la finalul anului 2023.
‘Am reconfirmat sprijinul politic şi practic al României pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina şi Republica Moldova până la finalul anului 2023. Voi pleda personal pentru această decizie la Consiliul European din decembrie. Este o decizie care va confirma progresele înregistrate de Ucraina şi Republica Moldova în ciuda condiţiilor extrem de dificile. Este şi o decizie strategică pentru Uniunea Europeană’, a spus şeful statului la conferinţa de presă comună cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, care a efectuat o vizită în România.
Klaus Iohannis şi Volodimir Zelenski au semnat cu această ocazie o declaraţie pentru un parteneriat strategic între cele două ţări.
În aceeaşi lună, a fost convocat şi CSAT. Între subiectele discutate s-a numărat şi cel referitor la consumul de droguri, context în care CSAT au decis constituirea unui grup de lucru interinstituţional format din secretari de stat, nominalizaţi de către Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii, procurori desemnaţi de către Ministerul Public şi specialişti din instituţiile angrenate, sub coordonarea Guvernului României.
CSAT a stabilit că grupul de lucru va elabora un plan comun de acţiune, aprobat la nivelul conducerii instituţiilor menţionate, care va cuprinde obiectivele, măsurile de ordin general şi particular, sarcinile şi responsabilităţile concrete în scopul prevenirii şi al combaterii eficiente a riscurilor generate de traficul şi consumul de droguri la adresa siguranţei individuale şi colective, potrivit competenţelor care revin fiecărei instituţii participante. De asemenea, s-a stabilit că, la nivel judeţean, vor fi constituite grupuri de lucru operaţionale, formate din specialişti şi experţi desemnaţi de către celelalte instituţii responsabile.
Pentru transpunerea în practică a planului de acţiune, CSAT a precizat că Guvernul va adopta măsuri concrete pentru ‘consolidarea autorităţilor care sunt direct responsabile de combaterea unor fenomene infracţionale grave, printre care şi traficul şi consumul de droguri’. Printre aceste măsuri se numără analizarea cadrului legislativ care vizează traficul şi consumul de droguri, garantarea unui cadru instituţional sanitar care să asigure extinderea accesului la tratament şi la serviciile pentru recuperare şi implementarea Planului Naţional Cadru de Acţiune privind siguranţa şcolară, precum şi a Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale în domeniul drogurilor 2022 – 2026.
*** NOIEMBRIE
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, prin turneul efectuat, în perioada 14-23 noiembrie, în Kenya, în Tanzania, Cabo Verde şi Senegal, a ‘repus’ România pe radarul african.
‘Aş putea să spun, fără a exagera, că prin acest turneu am repus România pe radarul african. Am reluat ceea ce aproape se pierduse, o relaţie extrem de valoroasă între România şi partenerii africani. Această strategie nu va avea urmări pozitive practice doar pentru România şi pentru statele pe care le-am vizitat, ci va avea urmări foarte concrete şi pentru relaţia dintre Uniunea Europeană şi statele africane, relaţia dintre Uniunea Europeană şi Uniunea Africană’, a susţinut şeful statului, pe 23 noiembrie, într-o conferinţă de presă comună cu omologul din Senegal, Macky Sall.
Potrivit lui Iohannis, ‘este evident că partenerul nostru cel mai apropiat regional este Africa’. ‘Sunt oportunităţi fenomenale şi ar fi o greşeală imensă să neglijăm această şansă de bună colaborare’, a subliniat şeful statului.
*** DECEMBRIE
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, pe 1 decembrie, că 2024 va fi un an hotărâtor pentru cum va arăta România viitorului.
‘Vom avea alegeri europarlamentare, când îi vom desemna pe cei care ne fac auzită vocea în Uniunea Europeană, vom avea alegeri locale, cele care determină evoluţia comunităţilor în care trăim, alegeri parlamentare, care vor contura majoritatea de guvernare, şi alegerile prezidenţiale, care vor arăta opţiunea românilor pentru cea mai înaltă funcţie în stat’, a spus Iohannis.
Şeful statului a apreciat că rezultatele alegerilor vor stabili cursul spre care România se va îndrepta în următorii ani.
‘Va fi un temeinic exerciţiu al maturităţii noastre democratice să participăm la toate rundele de alegeri, într-un an în care se vor împlini trei decenii şi jumătate de la Revoluţia din Decembrie 1989. Să nu uităm că drumul către libertate şi democraţie a fost lung şi anevoios şi a implicat sacrificii enorme din partea multor generaţii. Datorită lor, avem astăzi dreptul fundamental de a ne exercita votul, singurul instrument democratic prin care decidem cursul ţării noastre. De aceea, este responsabilitatea noastră să protejăm viitorul naţiunii şi, totodată, să rămânem vigilenţi în faţa curentelor extremiste care, dacă nu suntem suficient de atenţi, pot deveni ameninţări reale la adresa principiilor de bază ale societăţii noastre şi a sistemului nostru de valori’, a afirmat Iohannis.
