Rotativa PNL – PSD la conducerea Guvernului, care a avut loc în premieră, şi decizia USR, PMP şi Forţa Dreptei de a forma un pol de dreapta – Alianţa Dreapta Unită, în vederea alegerilor viitoare, au fost momentele politice importante ale anului 2023.
Decizia liderului liberalilor Nicolae Ciucă de a demisiona de bunăvoie din fruntea Executivului, în favoarea preşedintelui social-democraţilor, Marcel Ciolacu, a fost luată în noiembrie 2021, când a fost încheiat protocolul politic al coaliţiei PSD – PNL – UDMR, şi a fost pusă în aplicare pe 12 iunie în acest an.
După rotativă, UDMR a ieşit de la guvernare, pierzând conducerea celor două ministere, iar coaliţia a rămas formată doar din PNL şi PSD.
Cele două partide au avut discuţii şi negocieri pentru a vedea dacă la alegerile din 2024 – europarlamentare, locale, parlamentare şi prezidenţiale – vor merge împreună sau separat. Au fost şi declaraţii privind posibilitatea ca Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă să candideze în tandem pentru funcţiile de preşedinte – premier. În luna noiembrie, liberalii au anunţat, însă, că vor merge singuri în alegeri cu sloganul: ‘Prin noi înşine’.
Între PNL şi PSD au existat, de asemenea, discuţii şi negocieri în privinţa posibilităţii comasării unor alegeri de anul viitor, liberalii avansând mai întâi propunerea ca alegerile locale să aibă loc odată cu cele parlamentare, dar social-democraţii nu au fost de acord. Mai apoi, propunerea liberalilor a fost ca alegerile locale să fie comasate cu primul tur al prezidenţialelor, care ar urma să fie devansate în luna septembrie. Această idee nu a fost încă tranşată până la sfârşitul anului, urmând ca o decizie să fie luată până în februarie 2024.
Pe parcursul lui 2023, lideri locali şi naţionali ai PSD şi PNL s-au atacat reciproc în declaraţii pe mai multe teme sensibile, cum ar fi taxa de solidaritate, creşterea pensiilor, salariilor, însă cei doi preşedinţi ai formaţiunilor politice, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, au aplanat discuţiile, spunând de fiecare dată că sunt în consens şi coaliţia merge mai departe. În ultimele luni, liberalii şi-au exprimat nemulţumiri la adresa social-democraţilor, după ce mai mulţi primari ai PNL au trecut la PSD.
PSD şi PNL şi-au asumat, în acest an, mai multe măsuri nepopulare de reformă fiscal-bugetară, iar cele două partide au încercat să contracareze nemulţumirile prin noua lege a pensiilor sau legea de eliminare a pensiilor parlamentarilor.
În zona opoziţiei, reprezentanţii USR, ai Partidului Mişcarea Populară şi ai Partidului Forţa Dreptei au decis constituirea unui pol de dreapta în vederea alegerilor, alianţa fiind denumită Dreapta Unită. Reprezentanţii USR au avut mai multe iniţiative la nivel parlamentar, iniţiind moţiuni simple la adresa mai multor miniştri şi sesizări la Curtea Constituţională ale unor legi controversate adoptate de Parlament.
În acelaşi timp, reprezentanţii AUR şi-au exprimat disponibilitatea pentru alianţe cu toate partidele, cu excepţia PSD. Strategia lor s-a bazat pe organizarea mai multor acţiuni de protest în ţară şi în Capitală pe teme sociale, de sănătate – antivaccinare, naţionaliste, respingerea aderării la Schengen. Formaţiunea condusă de George Simion a adunat, în ultima parte a anului, parlamentari şi aleşi locali de la celelalte partide.
ŞTIRILE ANULUI ÎN POLITICĂ
*** IANUARIE
Pe 13 ianuarie, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că social-democraţii sunt dispuşi să facă parte din coaliţia de guvernare şi după alegerile din 2024, dacă românii ‘vor considera că aceasta este calea’.
‘Ne-am asumat această coaliţie. Mergem până în 2024. Dacă românii, fiindcă ei sunt suverani, vor considera că aceasta este calea, ne vom asuma din nou o astfel de coaliţie largă. Repet, s-a dus perioada în care România îşi permitea să piardă timp’, afirma liderul social-democraţilor.
*** FEBRUARIE
În data de 13 februarie, liderul USR, Cătălin Drulă, a anunţat că este un potenţial candidat la alegerile prezidenţiale din 2024, precizând, însă, că decizia aparţine partidului.
‘Sunt, evident, un potenţial candidat la Preşedinţia României. (…) În primul rând, aş vrea să găsim formula cea mai bună pentru întreaga serie de alegeri. Până la urmă, o să avem un tandem preşedinte – premier. Mie, ca profil, mi se potriveşte mai bine funcţia executivă, aşa m-am văzut întotdeauna. (…) Trebuie să avem o discuţie în partid care e cea mai bună opţiune. Dacă eu o să fiu cea mai bună opţiune să merg la prezidenţiale, nu o să mă dau în lături, deşi, evident, decizia are şi o componentă personală a oricărui om care candidează la prezidenţiale. Dar, ştiţi cum e, mai e o vorbă: când mă uit în jur la cine sunt potenţialii candidaţi, prind curaj. (…) Şi când mă uit că ar putea să fie preşedinte Marcel Ciolacu, Nicu Ciucă văd că mai e vehiculat. Sau chiar reinventatul Mircea Geoană. (…) Sau George Simion. Cam astea am văzut că sunt opţiunile vehiculate’, spunea Drulă.
*** MARTIE
Pe data de 15 martie, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, nu a exclus posibilitatea de a candida la prezidenţiale în tandem cu Nicolae Ciucă în calitate de premier.
‘E un scenariu, nu-i exclus, dar nu e un scenariu simplu. În partide e puţin probabil să se accepte să nu aibă candidat. În Partidul Social Democrat am schimbat regulile de desemnare a candidatului şi e mult mai corectă abordarea noastră. (…) Îmi menţin părerea că cea mai bună soluţie e o coaliţie între Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal, văd o colaborare şi din 2024. Cum creionăm acest lucru, cum ducem discuţiile, vedem în perioada următoare. Acum trebuie să ne ridicăm la aşteptările românilor. Dacă mergem separat, e greu să mai creionezi o coaliţie. Are şi politica limitele ei. Dacă facem o alianţă politică, cred că vom avea un viitor comun în 2024 în ce priveşte majoritatea parlamentară’, declara Marcel Ciolacu.
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a spus, la rândul său, că orice decizie în Partidul Naţional Liberal se va lua în urma unei analize în forul de conducere, menţionând că acest subiect nu a fost discutat în partid.
‘Orice decizie în PNL se va lua în urma unei analize la nivelul forului de conducere. Ne vom consulta filialele şi, în final, pe orice decizie vom avea susţinerea de la nivelul fiecărei filiale’, afirma Ciucă.
*** APRILIE
La data de 6 aprilie, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, anunţa că liberalii vor propune coaliţiei de guvernare reducerea numărului de alegeri de anul viitor, printr-o variantă de comasare care să fie permisă de lege.
‘Este o propunere pe care am discutat-o în şedinţă şi am decis ca la nivelul specialiştilor din partid să se analizeze care sunt elementele clare de legalitate pentru o astfel de măsură, pentru o astfel de decizie, ţinând cont că, din sondajele pe care le-am efectuat, într-o proporţie majoritară cetăţenii îşi doresc comasarea sau mai bine zis reducerea numărului de alegeri. Dacă ne uităm la anul viitor, vom vedea că există patru runde de alegeri. Din experienţa a ceea ce s-a petrecut de-a lungul anilor, cu tot ceea ce înseamnă campania electorală şi alegerile propriu-zise, putem să desluşim cât se poate de simplu că, practic, activitatea concretă guvernamentală, administrativă şi locală şi centrală va fi ocupată cu desfăşurarea acestui număr foarte mare de alegeri’, sublinia Nicolae Ciucă.
Ulterior, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că nu consideră că problema comasării alegerilor de anul viitor se află pe agenda de priorităţi a românilor în prezent, iar o decizie politică în privinţa acestui subiect va fi luată la momentul potrivit, avându-se în vedere şi respectarea cadrului legal.
‘S-a discutat despre eventualitatea comasării alegerilor. Nu cred sincer că în acest moment pe agenda de lucru sau de priorităţi ale românilor este comasarea alegerilor’, susţinea Marcel Ciolacu.
La finalul anului, liberalii au avansat propunerea comasării alegerilor locale cu primul tur al prezidenţialelor, care să fie devansate în luna septembrie, o decizie în acest sens putând fi luată până în luna februarie 2024.
Pe 10 mai, două proteste AUR au avut loc în curtea Palatului Parlamentului şi în afara acesteia.
‘Suntem aici pentru a protesta împotriva legilor antinaţionale pe care actuala coaliţie le introduce. Este pe final, la vot, legea privind copiii României – scoateţi de pe ordinea de zi proiectul de lege nefericit în care 80% din copiii României sunt introduşi într-un catalog – dacă mai vreţi un viitor politic în ţara asta’, transmitea preşedintele AUR, George Simion.
Unii parlamentari, printre care Ludovic Orban, liderul partidului Forţa Dreptei, au acuzat că au fost agresaţi de manifestanţi.
De asemenea, un scandal a avut loc în plenul Camerei Deputaţilor, unde s-a desfăşurat un protest al reprezentanţilor AUR. Mai mulţi deputaţi de la AUR s-au aşezat în faţa tribunei plenului Camerei, împiedicând desfăşurarea şedinţei şi protestând faţă de proiectele aflate pe ordinea de zi.
În 12 iunie, premierul Nicolae Ciucă a anunţat depunerea mandatului de prim-ministru, implicit al Guvernului, declanşând procedurile pentru rotativa guvernamentală.
Preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe liderul social-democraţilor, Marcel Ciolacu, drept candidat la funcţia de prim-ministru.
O zi mai târziu, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunţat că Uniunea nu a ajuns la un consens în cadrul negocierilor cu PSD şi PNL în vederea formării viitorului guvern. ‘În acest moment, aici, lucrurile, sigur, se opresc, pentru că pur şi simplu nu am reuşit să ajungem la un consens. Regret enorm de mult. Am arătat, dincolo de seriozitate, dincolo de profesionalism, dincolo de responsabilitate şi flexibilitatea necesară, dar la impuse nu se poate lucra’, preciza Kelemen Hunor.
Pe 15 iunie, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a acordat încredere, cu 290 de voturi ‘pentru’ şi 95 ‘împotrivă’, pentru programul de guvernare şi lista Executivului PSD – PNL, propuse de premierul Marcel Ciolacu.
‘Voi face tot ce depinde de mine pentru ca niciunui român să nu îi mai fie frică – frică de ziua de mâine, frică de preţuri, frică pentru sănătatea şi educaţia celor dragi. (…) Nu-mi este teamă să duc România acolo unde îi este locul’, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
La data de 17 iulie, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, anunţa că s-a decis suspendarea, pe o perioadă limitată, a Gabrielei Firea din funcţiile de preşedinte al PSD Bucureşti şi din cea de prim-vicepreşedinte al partidului, în urma scandalului azilelor groazei.
‘Nu există autosuspendare în statut, de aceea s-a şi supus la vot suspendarea pe o perioadă limitată de timp’, afirma Ciolacu, după şedinţa Consiliului Politic Naţional al partidului, adăugând că Gabriela Firea nu a greşit cu nimic, instituţional, în cazul centrelor rezidenţiale pentru vârstnici.
Cu câteva luni în urmă, în 6 martie, el anunţase că Gabriela Firea este candidatul social-democrat la Primăria Capitalei.
Pe 6 noiembrie, Consiliul Politic Naţional al PSD a luat act de faptul că suspendarea Gabrielei Firea din funcţiile de conducere din partid a expirat.
*** AUGUST
În 24 august, premierul Marcel Ciolacu a anunţat că Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului pe pachetul legislativ care vizează reforma aparatului de stat, măsurile de echilibrare fiscală şi cele pentru combaterea evaziunii.
‘Avem nevoie de o Românie decentă şi echitabilă pentru toţi. Pentru asta trebuie să oprim debandada bugetară, trebuie să facem un sistem fiscal echitabil pentru toată lumea şi trebuie să luptăm în mod real cu evaziunea. Risipa bugetară, evaziunea şi ocolirea taxelor cumulate sunt frâna care ţine pe loc dezvoltarea României. (…) Vreau să anunţ că Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului pe pachetul legislativ care vizează reforma aparatului de stat, măsurile de echilibrare fiscală şi cele pentru combaterea evaziunii. Îmi voi pune mandatul pe masă în Parlament pentru reforme şi dreptate socială. Trebuie să separăm apele şi românii să vadă cine vrea cu adevărat să facă reforme şi să ducă această ţară înainte şi cine se opune şi luptă pentru privilegii şi marile averi’, a afirmat Ciolacu.
Asumarea răspunderii Guvernului în Parlament pe pachetul de legi a avut loc în 26 septembrie, nicio moţiune de cenzură nu a fost depusă, iar legile au fost considerate adoptate.
*** SEPTEMBRIE
Pe data de 12 septembrie, premierul Marcel Ciolacu a declarat că există discuţii privind posibilitatea unor candidaturi pe liste comune PSD – PNL la alegerile de anul viitor.
‘Normal că există discuţii, facem politică. Eu cred că atât PSD, cât şi PNL au adus o stabilitate în România. N-aş vrea să vă reamintesc contextul când a intrat PSD la guvernare. Era plină criză socială şi era o incoerenţă guvernamentală acută, da? Ăsta este adevărul, nu vreau să-i deranjez sau să-i supăr pe colegii mei. (…) Lucrurile funcţionează, dar trebuie să spunem câteodată şi adevărul’, afirma Ciolacu.
Despre varianta unui candidat comun PSD – PNL pentru alegerile prezidenţiale, el a precizat: ‘Fac politică. (…) Eu aş merge şi la Comisia Europeană să avem candidat comun’.
Şi liderul PNL, Nicolae Ciucă, a spus că sunt discuţii între cele două partide aflate la guvernare şi că ‘orice opţiune politică rămâne deschisă’.
‘În primul rând nu există niciun fel de negociere secretă, pentru că nu aş face acest lucru şi sunt convins că nici domnul Ciolacu nu ar putea să facă negocieri secrete, din perspectiva mea şi din modul în care am înţeles până acum că trebuie să facem politică. (…) Toate ipotezele şi toate variantele de lucru pentru un construct politic sunt pe masa fiecărui partid, nu numai la PNL şi la PSD, şi la USR, la oricare dintre partidele care vor să aibă o abordare coerentă a anului electoral 2024’, susţinea Ciucă.
*** OCTOMBRIE
În data de 8 octombrie, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a confirmat că va candida ca independent la alegerile viitoare pentru Bucureşti, cu susţinerea partidelor care îşi doresc acest lucru.
El a precizat că vrea să continue proiectele începute.
‘Eu îmi doresc foarte mult, da, pentru că, în opinia mea, abia am aşezat nişte mecanisme, am astupat nişte găuri şi abia a început să funcţioneze mecanismul şi sunt lucruri pe care le-am început şi pe care aş vrea să le terminăm, de exemplu liniile de tramvai. (…) Este o ecuaţie foarte, foarte simplă în Bucureşti. De când alegerile se fac într-un singur tur, dacă dreapta candidează separat câştigă PSD, dacă dreapta candidează cu candidat unic câştigă dreapta. În 2020, a fost o presiune din partea publicului de dreapta care voia un candidat unic, lucrul ăsta, sunt optimist, că se va întâmpla şi anul viitor’, a spus edilul Capitalei.
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, i-a transmis, în 23 noiembrie, primarului general al Bucureştiului că are ‘o singură soluţie’ dacă vrea să mai primească susţinerea liberalilor pentru un nou mandat şi anume să se înscrie în PNL.
În schimb, liderul USR Cătălin Drulă a spus, în 18 decembrie, că alianţa Dreptei Unite, pe care o formează cu PMP şi Forţa Dreptei, l-ar putea sprijini ca independent pe Nicuşor Dan. ‘Am făcut parte dintr-o majoritate care l-a susţinut pe Nicuşor Dan, facem în continuare parte din această majoritate şi avem un parteneriat. Evident că primarul care este în funcţie susţinut de un partid este cel care este candidatul natural şi ştim că îşi doreşte un nou mandat’, a spus Drulă.
*** NOIEMBRIE
Pe 3 noiembrie, liberalii au decis în şedinţa Biroului Politic Naţional că vor participa pe liste proprii la alegerile din 2024.
‘Cu unanimitate de voturi, decizia a fost adoptată. PNL, folosind motto-ul istoric al partidului, ‘Prin noi înşine’, aşa cum de-a lungul timpului am reuşit ca prin acest motto, care nu este doar al PNL, este al nostru, al românilor, am reuşit să depăşim momente grele din istoria noastră, tot la fel, cu optimism şi cu mobilizare, cu ambiţie, cu unitate, PNL va aborda anul electoral 2024. (…) De asemenea, doresc să subliniez, fără niciun fel de echivoc, să nu se înţeleagă cumva că prin această decizie PNL a gândit o altă abordare a prezenţei noastre la guvernare. Vom continua să guvernăm, vom continua să colaborăm şi să cooperăm pentru îndeplinirea obiectivelor cu PSD’, a precizat preşedintele PNL, Nicolae Ciucă.
Liderul PNL a afirmat, referindu-se la migraţia primarilor PNL către PSD, că ‘astfel de transferuri’ sunt ‘absolut inacceptabile’, punctând că ar fi bine ca ele să aibă loc aşa cum se întâmplă în fotbal, într-o anumită perioadă, ‘nu pe toată durata campionatului’.
‘Am intrat în această guvernare, în această coaliţie pe o linie cât se poate de responsabilă, de onestă, de respect. La fel vom face şi de aici înainte, dar când vine vorba de astfel de transferuri măcar să fie ca în fotbal, să se facă într-o perioadă a transferurilor, nu aşa, pe toată durata campionatului. Sunt absolut inacceptabile. (…) Cel puţin noi aşa ne-am angajat ca, în anul viitor, să continuăm să muncim responsabil pentru îndeplinirea obiectivelor guvernamentale şi, în acelaşi timp, să ne elaborăm propria strategie pentru tot ceea ce înseamnă competiţia politică. Cred că suntem într-o situaţie în care şi această competiţie trebuie să îşi menţină abordarea bunului simţ, fără a depăşi acele linii roşii care, odată depăşite, resping orice posibilitate de a sta aşezat şi a gândi o formulă, un construct politic pentru guvernarea ţării’, a spus Ciucă.
*** DECEMBRIE
Pe 18 decembrie, liderii USR, PMP şi Forţa Dreptei au anunţat constituirea Alianţei Dreapta Unită, în perspectiva alegerilor din anul 2024.
‘Este un moment special, un moment al speranţei pentru schimbare în România. Anunţăm astăzi cele trei partide: Forţa Dreptei, Partidul Mişcarea Populară şi Uniunea Salvaţi România – Alianţa Dreapta Unită. Este alianţa care va înlătura acest regim al minciunii, sărăciei şi nedreptăţii de la putere în anul 2024’, a afirmat liderul USR, Cătălin Drulă, menţionând că oamenii nu pot fi păcăliţi să voteze PSD şi PNL şi au ca alternativă Dreapta Unită.
Liderul PMP, Eugen Tomac, a declarat că cele trei partide dau ‘semnalul unităţii prin Alianţa Dreapta Unită’, care este ‘adevărata opoziţie’. ‘Cred cu toată forţa că Dreapta Unită, anul viitor, va câştiga alegerile europarlamentare, va obţine un scor foarte bun la alegerile locale, vom veni în Parlament cu cei mai mulţi parlamentari şi, evident, ne vom bate cu toată energia pentru a reuşi să ducem la Palatul Cotroceni un adevărat preşedinte de dreapta’, a spus Eugen Tomac.
‘Dreapta Unită este constituită din formaţiuni politice de caracter, care, chiar dacă au diferenţe, respectă cetăţeanul, respectă democraţia, drepturile şi libertăţile individuale, nu acceptă să mintă, nu acceptă să fure, nu acceptă să manipuleze şi nu acceptă să îşi bată joc de cele mai importante obiective fundamentale ale acestei naţiuni’, a spus şi preşedintele Forţa Dreptei, Ludovic Orban.
Cele trei partide vor participa în alegerile europarlamentare din 2024 cu o listă comună de candidaţi, primii opt candidaţi fiind Dan Barna, Vlad Voiculescu, Eugen Tomac, Vlad Botoş, Cristina Prună, Violeta Alexandru, Radu Mihail, Corina Atanasiu.
Alianţa nu a luat încă decizia în privinţa susţinerii candidatului la alegerile prezidenţiale.
