Deputaţii au dezbătut şi votat, în anul 2023, mai multe legi importante, printre care legea prin care a fost eliminat pragul de la care se consideră infracţiune pentru abuz în serviciu, legea privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie, legea pensiilor speciale şi legea pensiilor.
Toate aceste acte normative au fost îndelung discutate la comisii şi în plen şi au provocat schimburi de replici dure între aleşii Puterii şi cei ai Opoziţiei.
Proiectul de lege privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie a fost la baza celui mai mare scandal între deputaţi, din acest an. În urma lui, deputaţii ‘turbulenţi’ au fost sancţionaţi cu 50% din indemnizaţie, pentru o perioadă de şase luni. A fost pentru prima dată când s-a aplicat o astfel de sancţiune în Camera Deputaţilor.
Tot în anul 2023, Camera Deputaţilor şi-a schimbat preşedintele.
Astfel, după plecarea lui Marcel Ciolacu în funcţia de prim-ministru, Alfred Simonis, deputat PSD, a preluat interimar funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Decizia grupului parlamentar al deputaţilor PSD a fost că Simonis va rămâne interimar pe tot parcursul anului.
Anul acesta deputaţii Opoziţiei au depus şase moţiuni simple. Toate au fost respinse de plen. USR şi neafiliaţii de la Forţa Dreptei au depus moţiuni împotriva miniştilor: Lucian Bode – Interne, Marius Budăi – Muncă, Petre Daea – Agricultură, Alexandru Rafila – Sănătate, Marcel Boloş – Finanţe, Ligia Deca – Educaţie.
ŞTIRILE ANULUI LA CAMERA DEPUTAŢILOR
*** FEBRUARIE
Moţiunea simplă iniţiată de USR şi Forţa Dreptei împotriva ministrului de Interne, Lucian Bode, intitulată ‘România merită mai mult decât hoţi în funcţii publice’, a fost respinsă de plenul Camerei Deputaţilor pe 8 februarie.
S-au înregistrat 90 de voturi ‘pentru’, 189 de voturi ‘împotrivă’ şi o abţinere.
Lucian Bode a declarat că moţiunea simplă depusă împotriva sa reprezintă ‘un atac politic concertat’, iar acuzaţiile de plagiat privind teza de doctorat, din acest text, nu au legătură cu realitatea. El a susţinut că ‘nişte analfabeţi funcţionali’ încearcă să îl denigreze şi îl ‘răstignesc în piaţa publică’ cu privire la parcursul academic şi profesional.
*** MARTIE
Moţiunea simplă împotriva ministrului Muncii, Marius Budăi, depusă de 56 de parlamentari USR şi neafiliaţi aparţinând Partidului Forţa Dreptei, a fost respinsă în plen pe 7 martie.
S-au înregistrat 86 de voturi ‘pentru’, 177 de voturi ‘împotrivă’, două abţineri, iar patru deputaţi nu au votat.
Documentul se intitula ‘Marius Budăi – ministrul salvării pensiilor speciale’, iar iniţiatorii moţiunii solicitau demisia ministrului social-democrat.
Marius Budăi a afirmat că acest demers îndreptat împotriva sa a fost unul ‘demagogic’.
‘A fost un exerciţiu demagogic al Opoziţiei, care nu a fost în stare de nimic cât a guvernat, dar face acum pe interesanta. Mergem mai departe, avem treabă la Ministerul Muncii. Cu moţiune sau fără moţiune, munca la Ministerul Muncii este aceeaşi şi nu o face nimeni altcineva decât eu împreună cu toţi colegii mei’, declara ministrul.
*** APRILIE
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, pe 5 aprilie, în forma venită de la Guvern, proiectul de lege care aduce modificări Codului penal şi vizează abuzul şi neglijenţa în serviciu.
În această formă a fost eliminat pragul de la care se consideră infracţiune pentru abuz în serviciu.
Dezbaterea şi adoptarea acestui proiect în Cameră, for decizional pentru acest act normativ, a produs un scandal între Putere şi Opoziţie.
Deputaţii USR au cerut demiterea Laurei Vicol (PSD) de la şefia Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor şi i-au făcut acesteia o sesizare disciplinară pentru modul în care a condus şedinţa în care s-a dat raport pe proiectul amintit.
‘USR a făcut o sesizare disciplinară împotriva preşedintei Comisiei juridice, Laura Vicol Ciorbă, pentru modul execrabil în care a condus această şedinţă, în care a călcat în picioare regulamentul. A votat amendamente după care le-a scos din discuţie, a supus la vot o formă care nu era pe ordinea de zi, dânsa trebuind să fie, în calitate de preşedinte de comisie, un garant al respectării regulamentului şi al trasabilităţii acţiunilor parlamentare. Nu a făcut asta cu bună ştiinţă, a încălcat regulamentul’, spunea liderul deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu.
Demersul celor de la USR nu a avut rezultate, iar Laura Vicol nu a primit nicio sancţiune după ce Comisia juridică a analizat sesizarea.
Proiectul privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie, adoptat de plen pe 10 mai, a stârnit şi el un mare scandal în Camera Deputaţilor, între Putere şi Opoziţie.
Mai mulţi deputaţi de la AUR s-au aşezat în faţa tribunei plenului Camerei, protestând faţă de proiectele aflate pe ordinea de zi, printre care cel privind organizarea activităţii de prevenire a separării copilului de familie. Aceştia au intervenit la prezidiu şi au încercat să blocheze accesul preşedintelui de şedinţă, Ciprian Şerban, la microfon. Şerban a deschis şedinţa stând în picioare. Liderul AUR, George Simion, a solicitat să se supună la vot ordinea de zi şi să se elimine proiectele de pe ordinea de zi. Propunerea a fost respinsă prin votul plenului. Liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, a susţinut că reprezentanţii AUR sunt ‘nişte extremişti, nişte personaje abjecte’ care nu fac altceva decât să provoace, ‘instigaţi de state ostile României’.
Potrivit proiectului, iniţiat de Guvern, ‘activitatea de prevenire a separării copilului de familie are la bază promovarea principiului interesului superior al copilului şi respectării drepturilor copilului; promovarea bunăstării sociale, spirituale şi morale, a sănătăţii fizice şi mentale, sub orice formă şi prin orice mijloace pentru copilul expus riscului de separare de familie; promovarea, cu prioritate, a valorilor familiale, a menţinerii în familie a copilului expus riscului de separare şi integrarea lui în comunitate; participarea copilului, în funcţie de vârstă şi gradul de maturitate, şi a familiei la deciziile care îl privesc’.
În urma acestui scandal, Comisia juridică a decis sancţionarea deputaţilor AUR Sorin Muncaciu, Alin Coleşa, Ringo Dămureanu, Ciprian Titi Stoica, Lilian Scripnic şi a deputatului neafiliat Dumitru Coarnă cu 50% din indemnizaţie, pentru o perioadă de şase luni, şi reducerea timpului la pupitru în Camera Deputaţilor 10 secunde pentru trei luni.
După plecarea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, la Guvern, pentru a ocupa funcţia de premier, în urma rotativei guvernamentale, această poziţie de conducere a fost vacantată, pe data de 15 iunie. În aceeaşi şedinţă, deputaţii i-au numit pe Lucian Bode (PNL) şi Alfred Simonis (PSD) în funcţii de vicepreşedinţi. Cei doi au preluat funcţiile de vicepreşedinte după demisiile lui Ciprian Constantin Şerban (PSD) şi a lui Florin Roman (PNL). După şedinţa de plen, Biroul permanent a decis numirea lui Alfred Simonis în funcţia de preşedinte interimar al Camerei. Ciprian Constantin Şerban a fost numit lider al grupului deputaţilor PSD.
La finalul lunii iunie, Camera Deputaţilor a adoptat, ca for decizional, proiectul de lege privind pensiile speciale.
Au fost înregistrate 209 voturi ‘pentru’, 27 ‘împotrivă’ şi 17 abţineri.
Actul normativ vizează calcularea pensiilor de serviciu plecând de la vechimea în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut şi alinierea stagiului de contributivitate minim la cel aplicat în sistemul public de pensii.
Proiectul se referă la pensiile speciale ale magistraţilor, militarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului Curţii de Conturi, aeronautic.
Proiectul nu prevede desfiinţarea acestor pensii, ci trecerea treptată, eşalonată, la pensii pe bază de contributivitate până în anul 2043, după cum preciza, la vremea respectivă, preşedintele Comisiei de muncă, Adrian Solomon.
Deşi în luna iulie este vacanţă parlamentară, deputaţii şi senatorii s-au reunit, pe 10 iulie, în şedinţă comună, pentru a declara vacantă funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, în urma demisiei lui Eduard Hellvig.
Au fost prezenţi 280 de parlamentari.
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis preşedintelui Senatului, Nicolae Ciucă, şi preşedintelui interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis, o scrisoare prin care le propunea să ia act de retragerea din funcţia de director SRI a lui Eduard Hellvig.
Eduard Hellvig a anunţat că renunţă la funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii.
*** AUGUST
Camera Deputaţilor a publicat mai multe anunţuri pe e-licitatie.ro potrivit cărora doreşte să achiziţioneze lucrări pentru reparare şi reamenajare a platformei din zona Izvor, a Palatului Parlamentului, dar şi lucrări de retehnologizare a 23 de lifturi.
Astfel, Camera Deputaţilor dorea să achiziţioneze lucrări de reparaţii, valoarea lor estimată fiind de 15.422.846 de lei. Lucrările de reparaţii la platforma zona Izvor vizează drumurile, aleile, platformele, trotuarele, spaţiile verzi, zidurile de sprijin din incinta Palatului Parlamentului.
Un alt anunţ spunea că forul legislativ urmează să retehnologizeze cele 23 de lifturi din Palatul Parlamentului, iar costul lucrărilor va fi de peste 8.500.000 de lei.
Potrivit anunţului, contractul va fi multianual (2023 – 2025) şi va cuprinde lucrări de elaborare de documentaţie tehnică de proiectare faza PTE şi execuţie lucrări prin înlocuirea ascensoarelor (în număr de 23) de transport persoane şi marfă din imobilul Palatul Parlamentului, în conformitate cu cerinţele din documentaţia tehnică (caiet de sarcini).
Valoarea estimată a acestor lucrări este de 8.573.420 de lei şi vor fi plătite din fonduri bugetare.
*** SEPTEMBRIE
Plenul Camerei Deputaţilor a respins, pe data de 20 septembrie, moţiunea simplă împotriva ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, depusă de deputaţii USR şi cei de la Partidul Forţa Dreptei, intitulată ‘Ministrul Rafila – turistul leneş şi cinic care lasă România fără spitale’.
După respingerea moţiunii, grupul parlamentarilor USR a protestat pe holul Camerei Deputaţilor şi a solicitat demisia din funcţie a ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila.
Deputatul USR Emanuel Ungureanu i-a acuzat pe cei care l-au susţinut pe Rafila de ‘neglijenţă şi premeditare’.
‘Neglijenţă criminală şi crimă cu premeditare. (…) Domnul Rafila a tăiat zeci de milioane de euro de la Maternitatea din Arad, condamnând cu premeditare la moarte copii care s-ar fi putut naşte în condiţii sigure într-o maternitate nouă. (…) Rafila condamnă la moarte mii de români care aveau dreptul să se îngrijească în spitale’, a susţinut Ungureanu.
El l-a mai acuzat pe ministrul Sănătăţii că ‘a tăiat bani pe care i-a pus USR, prin PNRR, la Braşov pentru un spital nou de pneumoftiziologie’.
*** OCTOMBRIE
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a prezentat, la ‘Ora Guvernului’ din 3 octombrie, activitatea MAI în domeniul luptei antidrog şi a precizat că a semnalat problema drogurilor încă de la audierea sa în Parlament pentru funcţia de ministru.
‘297 de acţiuni operative importante pe droguri începând cu data de 4 iulie. Rezultate: mii de percheziţii, mandate de reţinere, urmate de mandate de arestare şi trimiteri în judecată. Ieri – o tonă de plante capturată de poliţie. Vi se pare puţin? În 2023 sunt 284.000 de intervenţii pe ordine publică, în ansamblu’, declara Predoiu.
Dezbaterea, solicitată de grupul USR, a avut tema ‘Cum pregăteşte Ministerul de Interne lupta împotriva drogurilor? Strategiile şi măsurile Ministerului de Interne pentru combaterea traficului de droguri’.
Predoiu i-a acuzat pe parlamentarii USR că au promovat şi susţinut un proiect de lege privind legalizarea canabisului, în timp ce acum susţin că drogurile reprezintă o mare problemă. ‘În rândul elevilor de 16 ani, cel mai consumat drog este canabisul, urmat de substanţe psihoactive. Vă spune ceva canabis? Domnilor deputaţi de la USR, cred că ar trebui să vă spună, întrucât dumneavoastră (…) aţi promovat şi susţinut un proiect de lege privind legalizarea canabisului’, a susţinut Predoiu.
*** NOIEMBRIE
Proiectul legii pensiilor, elaborat de Guvern, a fost adoptat pe 20 noiembrie în plenul Camerei Deputaţilor.
S-au înregistrat 199 de voturi ‘pentru’, 39 de voturi ‘împotrivă’ şi 17 abţineri.
Proiectul vizează întărirea principiului contributivităţii astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională şi contribuţia la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat.
De asemenea, proiectul urmăreşte asigurarea unor pensii adecvate şi echitabile pentru toţi beneficiarii sistemului public de pensii, precum şi introducerea unui nou principiu al sistemului public de pensii şi anume principiul stabilităţii asigurării la sistemul public de pensii.
Conform proiectului, de la 1 ianuarie 2024 se majorează cu 13,8% punctul de pensie, de la 1.785 de lei la 2.032 de lei, iar de la 1 septembrie 2024 pensiile se majorează în urma recalculării după noua formulă.
Dreptul la pensie se obţine după minim 15 ani de contribuţii, fără a fi luate în calcul perioadele necontributive asimilate (studii universitare, stagiul militar, concediul medical, şomajul, deportarea, prizonieratul sau detenţia politică).
Totodată, urmează să se egalizeze treptat, până în 2035, vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi la 65 de ani.
*** DECEMBRIE
Ultima moţiune simplă a anului 2023 la Camera Deputaţilor a vizat-o pe Ligia Deca, ministrul Educaţiei.
Moţiunea a fost depusă de deputaţii USR şi cei de la Forţa Dreptei.
În documentul intitulat ‘Un ministru care minte nu poate gestiona Educaţia’, semnatarii moţiunii au solicitat demisia ministrului Ligia Deca.
‘Ligia Deca este un ministru care a ajuns să fie o piatră de moară pentru tot ceea ce se întâmplă în învăţământul românesc. (…) Un singur an calendaristic ar fi fost suficient pentru doamna ministru să-şi dea cel puţin trei demisii. O demisie pentru rezultatele catastrofale de la testele PISA şi pentru încercarea dumneaei de a măslui aceste rezultate, alegând convenabil doar cifrele pe care şi le doreşte’, afirma, pe 11 decembrie, la depunerea moţiunii, senatorul USR Ştefan Pălărie.
În opinia sa, ministrul Educaţiei ar fi trebuit să îşi dea demisia pentru ‘cea mai mare grevă a profesorilor din ţară în ultimii 18 ani, o grevă care a fost batjocorită în repetate rânduri de către Guvernul de la acea dată, fie prin vouchere, fie prin păcăleli mici’. De asemenea, adăuga senatorul USR, ministrul Deca ar fi trebuit să demisioneze şi pentru Legile Educaţiei, rezultatul proiectului ‘România Educată’.
Plenul Camerei Deputaţilor a respins, pe 19 decembrie, moţiunea. S-au înregistrat 81 de voturi ‘pentru’, 189 de voturi ‘împotrivă’, iar nouă deputaţi nu au votat.
