România se confruntă astăzi cu o decădere a presei, cauzată de un cumul de factori care i-au diminuat drastic credibilitatea. Sondajul Institutului CURS publicat pe data de 26 martie poziționează presa pe locul 7 în ceea ce privește încrederea cetățenilor, cu un procent de doar 26% încredere, scrie solidnews.ro.
Invitat în emisiunea „Ce-i în Gușă, și-n căpușă”, jurnalistul din garda veche a presei, Robert Turcescu, a realizat o radiografie a situației actuale din mass media, începându-și analiza cu o declarație tranșantă: „Presa nu mai există!”. Un prim argument care să susțină această ipoteză este chiar faptul că redacțiile nu mai există. Astăzi, multe dintre entitățile de presă au câțiva redactori care lucrează de acasă și care probabil lucrează pentru mai multe site-uri.
„Redacția obișnuia să fie un soi de creuzet, un loc în care se întâlnesc idei, unde se dau argumente și contraargumente. Ședințele de sumar nu erau o glumă, ci încercau să surprindă esența din actualitate, pentru că totdeauna existau mai multe evenimente decât putea să cuprindă un ziar. Tocmai procesul de selecție a lor și toate ciocnirile din redacție transformau corpul profesional al jurnaliștilor într-o breaslă în care exista ideea de performanță, exista selecția elitelor profesionale, exista pălăria pentru cel mai bun subiect în competiție cu cei mai buni de pe piață și, bineînțeles, în timp se formau niște nume care ieșeau în evidență și care reușeau să aibă un cuvânt de spus și erau ascultați de opinia publică. Era și bucuria aia extraordinară de a-ți vedea numele tipărit în ziar, pentru că ziarul tipărit, spre deosebire de toate ziarele electronice de astăzi, avea un număr limitat de articole pe care putea să le cuprindă și trebuiau să fie cele mai bune. Astăzi, pe un ziar electronic poți publica oricât de multă informație”, a descris Robert Turcescu presa de modă veche care era de fapt esența jurnalismului adevărat și se baza pe meritocrație. Drept dovadă, numele sonore care se afirmă și astăzi în spațiul public au fost formate în acea perioadă.
Una dintre cele mai mari lovituri pe care le-a suferit presa a fost reprezentată de momentul în care Clubul Român de Presă, la vremea respectivă condus de Cristian Tudor Popescu, a fost de acord cu „privatizarea” Rodipet, cel mai mare distribuitor de ziare din România. „Atunci s-a semnat moartea presei scrise”, a punctat Robert Turcescu. Jurnalistul a explicat că interesele erau mult mai profunde și greu de observat la momentul respectiv. Se pare că omul de afaceri Hassan Awdi avea de gând să se folosească 4-5 ani de Rodipet, urmând ca atunci când compania ar fi intrat pe o pantă alunecoasă, Clubul Român de Presă să fie cel care prelua chioșcurile de ziare. Doar că, la momentul în care Clubul Român de Presă a putut să-și exercite dreptul de preempțiune, totul era făcut deja praf.
Noua generație, proaspăt ieșită de pe băncile Facultății de Jurnalism, nu mai are idealuri atât de înalte și nu mai visează să realizeze reportaje sau anchete de presă. Majoritatea își doresc să prindă un post de prezentator de știri, de meteo sau de sport. Oricum în emisiunile de mare audiență patronii își plasează „oamenii de casă”.
„Niciodată presa nu a fost mai puternică decât în momentul în care existau pe piață trei trusturi conduse de trei moguli: Vântu, Voiculescu și Patriciu. Sigur că ei la vremea respectivă au avut interesele lor, dar cele trei grupuri de presă se concurau și, în formula aceasta, corpurile redacționale erau extraordinar de puternice”, a evidențiat Robert Turcescu. La lista anterior menționată, poate fi adăugat și Adrian Sârbu. În ciuda contribuției remarcabile la evoluția presei, patronii amintiți au avut un destin tragic. Toți au fost condamnați sau au înfundat pușcăriile. Acesta a fost un mesaj pentru viitori patroni de presă că vor avea un destin similar dacă se vor afirma în acest domeniu.
„Acum, patronii de presă au devenit niște ‘cârnățari’, cum îi place lui Cristoiu să spună, care umblă pe poante ca balerinele când vine vorba de marile mize. Dacă s-ar face presă acum ca în urmă cu 15-20 de ani, cu o redacție în spate, ar trebui să scriem de să dărâmăm 2 guverne pe zi!”, a afirmat Robert Turcescu în cadrul emisiunii. Realitatea tristă este că factorul politic se implică mult prea mult în presa zilelor noastre, finanțând-o și determinând astfel jurnaliștii să scrie în favoarea politicienilor.
Un alt factor care a distrus presa a fost apariția internetului în redacții, pentru că motoarele de căutare accesibile și informațiile ușor de accesat le-au dat redactorilor falsa impresie că dețin adevărul absolut. Ziaristul nu a mai mers în teren, a pierdut contactul cu sursele. Acum, iau naștere tot felul de publicații din neant, dau impresia unei false libertăți și, la momentul potrivit, intră în scenă „releul” care le dă o direcție în editorialele publicate. Este vorba despre niște direcții stabilite de Factorul Extern.
Tot acest proces de decimare a presei este încununat de politica invazivă a CNA-ului care cenzurează la sânge publicațiile sau posturile de televiziune care încearcă să mai păstreze modul tradițional de a face presă. „În loc să sprijine realizarea unui jurnalism de mai bună calitate, CNA-ul n-a făcut altceva decât să deformeze ideea de practică a acestei meserii și să introducă, pe lângă cenzură, o nenorocită de autocenzură care acționează într-un mod foarte pervers. Asta este moartea jurnalismului!”, a concluzionat Robert Turcescu.
Articolul Robert Turcescu: Factorul politic se implică mult prea mult în presa zilelor noastre, finanțând-o și determinând astfel jurnaliștii să scrie în favoarea politicienilor; în loc să sprijine realizarea unui jurnalism de mai bună calitate, CNA-ul n-a făcut altceva decât să deformeze ideea de practică a acestei meserii și să introducă, pe lângă cenzură, o nenorocită de autocenzură care acționează într-un mod foarte pervers apare prima dată în Ecopolitic.
Sursa: Ecopolitic.ro
