Costel Pătrăşcan, unul dintre cei mai buni caricaturişti ai momentului şi, totodată, cel mai viralizat desenator satiric din România, deţine peste 100 de premii naţionale şi peste 40 de premii internaţionale.
Licenţiat în Sociologie, Pătrăşcan a moştenit simţul umorului şi talentul de a desena de la tatăl său. A debutat în presă în primele zile de după Revoluţie cu o caricatură despre evenimentele din decembrie ’89, publicată într-un ziar local din Brăila. Au urmat apoi alte mii de caricaturi publicate, începând cu anul 1990, atât în ziare locale, cât şi centrale, precum Academia Caţavencu, Plai cu boi, Aspirina săracului, Adevărul, Evenimentul zilei, România literară.
Este fondatorul Salonului Internaţional de Caricatură de la Brăila, eveniment de care s-a ocupat timp de 15 ani.
Defineşte umorul grafic ca fiind ‘un limbaj internaţional, prin care poţi transmite mesaje generoase într-un mod inteligent’. ‘Umorul îi pune în dificultate pe mulţi, fiindcă determină interlocutorul să răspundă în acelaşi fel: inteligent’, spune graficianul.
În caricaturile pe care le realizează, Pătrăşcan abordează în general teme politice şi consideră că ‘politicienii, atunci când privesc o caricatură, îşi dau testul capacităţii de înţelegere’.
‘De cele mai multe ori, pică acest test. Reacţia unui politician la o caricatură ne arată de ce este cu adevărat el în stare, care-i sunt limitele. Referitor la politicienii de astăzi, trebuie să admit că înnoirea clasei politice, pe care cred că toţi ne-am dorit-o, nu s-a făcut, că un politician mai tânăr nu înseamnă mai bun, că partidele nu au puterea de a se reforma, iar oferta electorală este foarte săracă’, este de părere Pătrăşcan.
Întrebat dacă, de-a lungul anilor, şi-a făcut mai mulţi ‘duşmani’ decât prieteni, în urma caricaturilor realizate, Costel Pătrăşcan a răspuns că ‘pentru un caricaturist a avea ‘duşmani’ este dovada că-ţi faci treaba bine’.
‘Nu le-aş spune duşmani, le-aş spune indivizi care nu-şi iubesc oraşul, ţara, dar se iubesc pe ei şi haita din care fac parte, punând interesul propriu şi al celor ce i-au plantat pe poziţiile de putere deasupra şi împotriva binelui public. În desenele mele eu nu inventez nimic, spun adevăruri ştiute de toată lumea, de asta au impact, de asta deranjează atât de mult. Iar prietenii adevăraţi întotdeauna sunt atâţi câţi trebuie. Prietenii ţi-i faci greu, iar, de la o vârstă, chiar este un privilegiu să-ţi faci prieteni noi’, consideră Pătrăşcan.
Costel Pătrăşcan a participat de-a lungul anilor la numeroase expoziţii naţionale, dar şi saloane internaţionale de caricatură, în Japonia, Germania, Canada, Turcia, China, Iran, Macedonia, Franţa, Italia sau Croaţia. A avut expoziţii personale în Cipru, Israel, Belgia, China şi Peru.
Întrebat de ce a ales să rămână în România, Pătrăşcan a răspuns: ‘Chiar dacă sună puţin pretenţios, am rămas în România sperând că pot mişca ceva, că arătând lucrurile negative pot face o ţară pozitivă, că ţara mea arată cu mult mai bine cu mine în interiorul ei, decât cu mine afară…’.
Ziua Naţională a României este văzută de Pătrăşcan ca fiind ‘una dulce-amară’, în condiţiile în care, susţine el, ‘în toate celelalte zile din an, politicienii dezbină societatea şi, de Ziua Naţională, transmit mesaje de unitate’.
‘Este o zi dulce-amară. Recunosc că nu mă regăsesc în festivismul lozincard care însoţeşte această sărbătoare şi care, cu cât e mai zgomotos, riscă să ne îndepărteze de la esenţa care este unitatea românilor de aici şi de peste tot. Aşa cum Paştele nu este despre iepuraşi, Crăciunul nu este despre Moş, nici Ziua Naţională nu este despre festivităţile autorităţilor. Avem nevoie de mai multă esenţă. Mă deranjează cum, în toate celelalte zile din an, politicienii dezbină societatea şi, de Ziua Naţională, transmit mesaje de unitate. Cât despre mine, ca mai în fiecare an, în ultimii 20 de ani, Ziua Naţională mă găseşte în atelierul de lucru căutând să găsesc o rezolvare grafică în care românii să se regăsească, o metaforă care să ne adune în aceeaşi idee. Altfel spus, comunic cu românii prin mijloacele pe care le am’, ne dezvăluie Pătrăşcan.
Ce reprezintă România pentru el?
”O sumă de valori, de emoţii, dar şi de datorii pe care le am. Nu prea ştiu ce face România pentru mine, în afara faptului că este o sursă inepuizabilă de subiecte, dar ştiu că, atâta timp cât eu fac lucruri bune, România îmi va întoarce lucruri ceva mai bune. Încerc să trăiesc corect, să-mi fac treaba bine, să transmit mesaje cât pot şi pentru cine aude. Dacă toţi ne-am comporta bine şi corect, putem spera la o ţară aşa cum ne-o dorim. Până la urmă, deşi cere puţin efort, poţi încerca satisfacţii şi atunci când faci exact ce trebuie pentru ţara ta: să-ţi faci treaba cât mai bine! Măcar la locul de muncă, pentru început’, este mesajul său.
Costel Pătrăşcan a editat nouă albume de caricatură: ‘Libidoul la electorat’, ‘Fabricat în România’, ‘Istoria literaturii române. Erată’, ”Negru pe alb – 117 caricaturi color’, ‘Pas cu pas, reînvăţăm să râdem’, ‘AşaDAR’ , ‘România merită mai mult’, ‘România educa-tă’. Cel de-al zecelea album al său este realizat de Reprezentanţa Comisiei Europene în România şi urmează să fie lansat în decembrie.
De cinci ani desenează pentru Comisia Europeană în România. De 7 ani realizează un show de caricatură comentată, un spectacol vizual de mare impact pe teme importante cotidiene, cu mare priză la public. Generează acţiuni cu caracter civic şi ecologic, la care participă un număr mare de cetăţeni.
În prezent, lucrează la lansarea noului album de caricatură editat de Comisia Europenă, la promovarea şi dezvoltarea Muzeului Umorului, proiect unic în România, creat de el şi lansat pe 10 noiembrie, dar şi la multe show-uri de caricatură, expoziţii şi proiecte grafice.
”Rubricile obişnuite de caricatură, calendarul de sfârşit de an, pe care l-am finalizat şi este în tipar, dar şi calendarul pe care l-am făcut împreună cu domnul Nicu Alifantis şi pe care-l dorim cât mai bine promovat, lansarea noului album de caricatură editat de Comisia Europenă, mai multe show-uri de caricatură în ţară, ceva expoziţii de caricatură, un nou proiect grafic pe care-l pregătesc pentru începutul de an, promovarea şi dezvoltarea Muzeului Umorului… Şi asta mă face, cu regret o spun, să nu pot să accept chiar toate proiectele care mi se propun”, mai spune caricaturistul brăilean.
