Un personaj foarte iubit în mediul online – Nană Piştoaie -, cu milioane de vizualizări şi sute de mii de aprecieri, are în spate un tânăr arădean care, dincolo de pasiunea pe care o are pentru actorie, este un promotor al tradiţiilor, meşteşugurilor, portului, cântecului şi graiului ţărănesc, mai nou nelipsit de la festivaluri populare: Alexandru Pop Zărăndean.
Alex are 33 de ani şi a devenit foarte cunoscut în ultimul an datorită unor filmuleţe comice pe care le postează pe reţelele de socializare, în care surprinde tipologia femeii din zona rurală în care a crescut. El a creat personajul Nană Piştoaie, inspirat fiind de ţărăncile din zona Sebiş. Personajul a devenit rapid foarte iubit în mediul online, iar fanii aşteaptă cu nerăbdare apariţia fiecărui videoclip, pentru a se amuza de felul în care Nană Piştoaie vorbeşte sau se comportă în diverse situaţii, unele provocatoare pentru o ţărancă de vârstă înaintată ajunsă la oraş sau care se confruntă cu modernismul.
Tânărul arădean a povestit, pentru AGERPRES, că din copilărie este fascinat de tot ceea ce înseamnă viaţa ţăranului. Obişnuia să colinde satele din jurul oraşului Sebiş, stând de vorbă cu bătrâni, de la care afla poveşti de viaţă, preocupările lor de odinioară. Era felul în care Alex evada din mediul restrictiv al familiei sale neoprotestante penticostale.
‘Eram fascinat de ce mi se povestea, de ce vedeam, de frumuseţea satului, de cântecele populare care nu se auzeau în familia mea, de port şi graiul colorat. România este o puternică sursă de inspiraţie şi eu eram îndrăgostit de tot ce descopeream. M-a fascinat meşteşugul ţesutului la război sau arta prelucrării cânepii şi am ajuns să confecţionez costume populare şi chiar opinci’, spune Alex.
Din dragoste pentru ţesut, arădeanul a realizat un documentar numit ‘Povestea firului de aţă’, în care descrie etapele de lucru ale acestei arte.
‘La fel de mult m-au impresionat şi poveştile despre poate cea mai minunată plantă pe care ne-a dăruit-o Dumnezeu – cânepa. Este uimitor cum dintr-un bob de sămânţă, după multe etape de lucru, se poate ajunge la o haină frumoasă. Mi-am dorit foarte mult să reconstitui acest drum al cânepii, de la bobul de sămânţă la costumul popular’, ne dezvăluie Alex.
Aşa a ajuns să realizeze şi documentarul ‘Povestea cămăşii de cânepă’, care surprinde toate etapele de lucru până la obţinerea pânzei după metodele tradiţionale. A lucrat la acest film mai mult de un an şi este unul dintre proiectele de suflet pe care le-a avut.
‘Costumele populare şi recuzita pe care le-am folosit fac parte din colecţia mea, iar etapele de lucru au fost filmate în camera mea din casa părintească, pe care am amenajat-o sub forma unui muzeu viu. Cu ajutorul lui Dumnezeu am reuşit să duc la bun sfârşit acest proiect care mi-a adus împlinire, rezultând un scurtmetraj minunat care se bucură acum de aprecierea oamenilor’, afirmă Alex.
Când era copil, cânta în corul unei biserici penticostale, însă acum mai mult în muzica populară se regăseşte şi a ajuns să fie nelipsit de pe scenele festivalurilor. Este invitat adesea la nunţi pentru a face atmosferă cu strigături şi cântece populare, multe create de el.
Alex a terminat Facultatea de Tehnică Dentară la Timişoara, unde spune că s-a înscris cu gândul de a-şi croi un drum în viaţă, de a avea o meserie. Pentru că inima îl îndrepta spre altă cale, pe când era student în anul II s-a înscris şi la Facultatea de Muzică şi Teatru, unde a absolvit secţia de Canto.
‘De cum am trecut pragul Facultăţii de Muzică şi Teatru am simţit că acolo este locul meu, acela este drumul meu. Această facultate mi-a deschis o mulţime de uşi şi m-a adus mai aproape de ceea ce îmi doream eu cu adevărat – să ajung interpret de folclor autentic şi un păstrător al tradiţiilor şi identităţii ţăranului român’, mai spune Alex.
I-au fost deschise uşile şi spre actorie, devenind în cele din urmă foarte cunoscut jucând rolul Nanei Piştoaie.
‘Am această pasiune şi pentru actorie, iar cei care m-au încurajat să-mi folosesc talentul au fost prietenii. Obişnuiam să imit personaje spre amuzamentul celorlalţi, iar prietenii au insistat să mă filmez şi să postez. Mi-am făcut curaj şi am postat un clip în care surprindeam felul în care babele de la ţară se comportă şi vorbesc, iar de aici a pornit totul. A fost un succes neaşteptat şi am fost motivat să filmez alte episoade. Am împrumutat porecla de la o doamnă minunată pe care am cunoscut-o în satul Păiuşeni, Floriţa Păiuşan. Oamenii îi spun Nană Piştoaie şi ea însăşi este un exponent al tradiţiilor româneşti. Nu s-a supărat deloc pentru că i-am împrumutat porecla, ba dimpotrivă, am ajuns să ne apropiem foarte mult şi mergem împreună la festivaluri, nunţi sau alte evenimente publice. Se bucură şi ea că a devenit cunoscută şi iubită’, mărturiseşte tânărul artist.
Floriţa Păiuşan are 74 de ani şi a devenit vedetă după ce Alex i-a promovat numele prin videoclipurile comice postate online. Un grup de iniţiativă, format din Alexandru Pop Zărăndean, reprezentanţi ai administraţiei locale din Sebiş şi profesori de la Universitatea de Vest Timişoara, a depus în acest an dosarul pentru ca arădeanca să fie declarată ‘Tezaur uman viu’, un titlu UNESCO oferit pentru ‘salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial’.
Etnologul Centrului Cultural Judeţean Arad, Rodica Colta, a declarat, pentru AGERPRES, că Floriţa Păiuşan ‘conservă şi transmite noii generaţii tradiţiile zonei’. ‘Este o ţărancă cu abilităţi şi cunoştinţe care merită să fie valorificate, motiv pentru care Centrul Cultural Judeţean o va promova în diferite forme, de la colecţia bogată de costume populare pe care o deţine, la strigăturile pentru care ea este cunoscută în zona Sebiş’, a precizat Rodica Colta.
La rândul său, Alex spune că Floriţa Păiuşan ‘este o nesfârşită sursă de inspiraţie pentru cine vrea să cunoască şi să ducă mai departe ceea ce a însemnat ţăranul român şi este din ultima generaţie care ne poate spune cine suntem cu adevărat’.
În ceea ce-l priveşte, artistul Alexandru Pop Zărăndean afirmă că a început promovarea satului pentru că a simţit că are ‘o chemare şi o datorie de a dezgropa, de a conserva şi a duce mai departe identitatea ţăranului român’.
‘După ce mi-a crescut notorietatea, mi s-au deschis multe uşi, sunt invitat la spectacole şi la diverse colaborări cu artişti consacraţi. Am ajuns să pot trăi din pasiunea mea, lucru care mi se pare ideal în viaţă’, consideră arădeanul.
De Ziua Naţională, Alexandru Pop Zărăndean le-a transmis românilor ‘să se iubească şi să se accepte pentru a putea găsi cea mai bună cale către o viaţă împlinită’.
‘Cred cu adevărat că, pentru a realiza lucruri extraordinare, nu e nevoie de mulţi bani, ci de dragoste pentru ceea ce faci. Îmi iubesc foarte mult ţara şi originile şi le transmit românilor să nu uite cine sunt, să fie mândri că suntem un popor minunat’, este mesajul lui Alexandru Pop Zărăndean.
