România intenționează să colaboreze cu Ucraina pentru a produce drone în cadrul unui nou mecanism de finanțare a apărării al Uniunii Europene, dar vor trece cel puțin șapte ani până când țara noastră va avea un sistem de apărare aeriană pe mai multe niveluri, a declarat o sursă guvernamentală pentru Reuters.
„Avem nevoie de mai multe sisteme de apărare aeriană, nimeni nu le are”, a declarat pentru Reuters o sursă din cadrul Ministerului Apărării din România. „Până atunci, apărarea va fi asimetrică, cu costuri enorme pentru apărarea antiaeriană, care ar putea fi acoperite doar la nivel NATO”.
Tensiunile au crescut de-a lungul flancului estic al Europei, în contextul în care Estonia a acuzat Moscova că a trimis trei avioane de vânătoare în spațiul său aerian, iar Danemarca a închis aeroporturile din cauza unor drone suspecte, la o săptămână după ce avioanele NATO au doborât drone rusești în spațiul aerian polonez. România a fost, de asemenea, la un pas de a doborî o dronă.
Sursa afirmă că România s-a aflat în discuții cu Ucraina, a cărei tehnologie pentru drone a fost „testată pe scară largă în luptă”, pentru a produce drone într-un proiect care ar urma să fie finanțat prin inițiativa de reînarmare a UE, programul SAFE.
16,6 miliarde de euro pentru România, prin programul SAFE
România va avea la dispoziție 16,6 miliarde de euro prin programul SAFE, iar prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat că acești bani vor permite achiziții militare echivalente cu aproximativ 1% din PIB anual, timp de cinci ani.
”Mutarea bugetului de achiziții pentru apărare de pe creditele curente pe acest credit SAFE înseamnă câștiguri importante, predictibilitate, dobânzi mai mici”, a declarat premierul Bolojan, miercuri, într-o confierință de presă.
Apărarea aeriană a României include în prezent avioane de luptă F-16, sisteme Patriot, lansatoare de rachete HIMARS produse de Lockheed Martin, rachete sud-coreene sol-aer cu rază scurtă de acțiune Chiron și tunuri antiaeriene Gepard de proveniență germană.
Potrivit sursei, ultimele două, Chiron și Gepard, reprezintă în acest moment cea mai rentabilă opțiune a României pentru apărarea antidrone.
Sistemele Gepard sunt amplasate în apropierea zonelor populate din apropierea graniței cu Ucraina, însă costul acoperirii întregii frontiere și al operării permanente a acestor sisteme ar fi prohibitiv.
Producţia comună de drone ar putea începe chiar anul viitor la Braşov. Subiectul a fost discutat luna trecută la Kiev de ministra de Externe Oana Ţoiu şi oficialii ucraineni.
Ucrainenii sunt capabili să producă 4 milioane de drone anual. Deja colaborează în acest domeniu cu statele europene, mai ales cu ţările nordice.
Sursa: TVR INFO
Sursa: Ecopolitic.ro
