„Nicușor Dan, președintele României, și-a enervat susținătorii și s-a dus să dea un interviu în direct la România TV. De când Antena 3 a trecut de partea binelui și a devenit una dintre televiziunile preferate a susținătorilor hardcore ai USR, care mai au puțin și-i ridică statuie lui Mugur Ciuvică pentru modul neînfricat în care luptă cu dușmanii, oamenii frumoși, tineri și liberi mai au doar doi inamici în media: România TV și Realitatea Plus TV (Realitatea TV nu mai există, de când firma care deținea licența a dat faliment)”, scrie jurnalistul Patrick André de Hillerin pe gandul.ro.
„Cei care l-au votat, iar înainte de a-l vota l-au susținut până în pânzele albe pe actualul președinte, s-au supărat doar pentru că Nicușor Dan s-a dus la respectivul post de televiziune. Nu au fost deranjați de conținutul discuțiilor, pe care probabil că nici nu le-au urmărit, pentru că cei mai mulți declară că fie n-au televizor, fie îl țin doar pentru Discovery și National Geographic.
Ar fi trebuit, totuși, să fie ceva mai atenți și la declarațiile prezidențiale. Ar fi aflat lucruri interesante.
De exemplu, în momentul în care moderatorii l-au întrebat pe președinte ce le transmite românilor care se tem de război, Nicușor Dan a spus că românii trebuie să stea liniștiți, pentru că facem parte dintr-o alianță, NATO, care ne va apăra. Da, a mai spus președintele, NATO ne va apăra, dar trebuie să plătim pentru asta și trebuie să fim pregătiți și să-i ajutăm și să-i apărăm pe alții. Moderatorii nu l-au întrebat pe președinte de unde vom lua banii pentru a plăti să ne apere NATO și pentru a plăti să fim pregătiți să-i ajutăm pe alții, dar ne-a spus direct președintele, pentru că probabil că-i stătea pe suflet: „Nu putem aștepta ca doar alții să ne apere pe noi. Așa cum ne așteptăm […] ca parteneriatul cu alții să descurajeze pe cineva să ne atace pe noi, la fel noi trebuie să fim pregătiți să-i ajutăm pe alții. PE SCURT, ASTA ÎNSEAMNĂ CĂ O PARTE DIN BANI O SĂ-I LUĂM DE LA SISTEMUL DE SĂNĂTATE, DE LA ÎNVĂȚĂMÂNT, DE LA ASTA, ȘI O SĂ-I DUCEM CA SĂ – CEEA CE TEORETIC E STUPID – DAR ÎN CONDIȚIILE ASTEA ASTA TREBUIE SĂ FACEM, PENTRU INDUSTRIA DE APĂRARE. ASTA ESTE”.
Așadar, conform președintelui României, excelența sa Nicușor Daniel Dan, primele surse de finanțare pentru industria de apărare vor fi bugetele Sănătății și Educației.
Ambele domenii, atât Sănătatea cât și Educația, sunt considerate, deja, ca fiind subfinanțate. Dar situația celor două nu este similară.
Sistemul de sănătate este finanțat majoritar din contribuțiile directe ale cetățenilor României. Aproximativ 6,1 milioane de români plătesc 10% din salarii drept contribuții de asigurări sociale de sănătate. De la venirea guvernului Bolojan, aceste contribuții sunt plătite și de către pensionarii care au pensii mai mari de 3.000 de lei.
Pentru 2025, bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate a fost stabilit la 77,2 miliarde de lei. Din acești bani, 66,43 de miliarde provin direct din contribuțiile angajaților și angajatorilor. 4,8 miliarde de lei provin din taxe și impozite plătite de industria pharma. De la bugetul de stat provin 5,67 de miliarde de lei. Acestea sunt sursele principale de venit ale sistemului de sănătate.
Ei, bine, conform legii, guvernul nu se poate apropia de CASS-ul plătit de oameni. Pur și simplu banii ăia, 66,43 de miliarde, nu pot avea altă destinație decât finanțarea sistemului de sănătate. Nici taxele pe medicamente nu pot merge altundeva. Mai rămâne doar subvenția de la bugetul de stat. 1,13 miliarde de euro, respectiv a cincisprezecea parte din cei 18 miliarde de euro pe care trebuie să-i plătească România anual pentru a respecta angajamentul de a cheltui 5% din PIB pentru armată.
Să spunem că domnul președinte nu se gândește să-i ceară domnului prim ministru Bolojan să ia de la Sănătate mai mult decât subvenția dată de guvern. Deși nu există vreo garanție în acest sens. Dar să presupunem asta, de dragul prezumției de neticăloșie.
Cum doar 1,13 miliarde de euro nu ajung pentru a acoperi promisiunile făcute lui Trump și NATO de politicienii noștri, promisiuni care presupun cheltuirea anuală a 18 miliarde de euro, înseamnă că trebuie luați și mai mulți bani de la Educație.
Este drept, nu există o taxă sau un impozit specifice pentru educație. Adică românii nu plătesc vreun procent din salarii sau venituri direcționat direct către educație. Sursa finanțării Educației este exclusiv bugetul de stat, alcătuit, la capitolul venituri, în principal din încasările din impozitul pe venit, impozitul pe profit și dividende și TVA.
Bugetul Educației pentru 2025 a fost stabilit, în legea bugetului, la 58 de miliarde de lei. Din acest buget, guvernul Bolojan a realizat deja tăieri de câteva miliarde, ca să rezolvăm problema aia cu deficitul.
De unde și cât să mai ia Nicușor Dan și Bolojan de la educație pentru industria de apărare?
Conform vechii legi a educației, domeniul ar fi trebuit să fie finanțat cu 6% din PIB. Nu a fost niciodată, iar când legea a fost schimbată în 2023 s-a renunțat la prevederea care obliga statul să aloce 6% din PIB educației. Am scăpat de o povară bugetară care ar fi însemnat, la valoarea PIB-ului de anul trecut, 105 miliarde de lei. Adică dublu față decât s-a alocat pentru acest an.
Să recapitulăm: România a promis că va ajunge să cheltuie pentru armată și înarmare (inclusiv pentru achiziția de armament și pentru industria locală de apărare) 5% din PIB, adică aproximativ 18 miliarde de euro anual.
Cum de la Sănătate nu se pot lua, fără încălcarea legii și dosar penal, decât 1,13 miliarde de euro, ar fi nevoie de toți banii de la Educație pentru a se ajunge la 12,73 de miliarde de euro. Deci tot nu ajung. Mai trebuie 5,27 de miliarde de euro.
Ei, bine, de unde îi iau Nicușor Dan și Bolojan pe ăștia, asta e întrebarea.
Nu de alta, da’ trebuie să știm măcar asta: când vom pleca la război ca să-i ajutăm pe alții (în cazul în care o vom face) cum vom mai fi? Destul de bolnavi, OK, știm. Complet analfabeți iarăși știm. Și mai cum?
Nespovediți sigur nu vom fi, că de finanțarea Bisericii de către stat nu se atinge nimeni. Și nici de stadioanele inutile care nu costă, niciunul, sub 100 de milioane de euro”, scrie jurnalistul.
Sursa: Ecopolitic.ro
