Emisiunea de mărci poştale ‘Doamnele Voievozilor români’ va fi introdusă vineri în circulaţie, anunţă Romfilatelia într-un comunicat transmis AGERPRES.
‘În istoria românilor, ca şi în general în istoria Europei, a domni – a cârmui poporul din înaltul unui tron – a fost un apanaj masculin. De aceea, istoria noastră a reţinut mai cu seamă voievozii care, de-a lungul veacurilor, s-au perindat pe tronurile ţărilor române. Dar alături de ei, adesea în umbra lor, au trăit şi doamne ale acestor voievozi, soţii care, deşi mai puţin cunoscute decât ei, atât contemporanilor, cât şi posterităţii, au avut însemnătatea lor în viaţa acestor domni şi, uneori, în viaţa ţării’, arată sursa citată.
Romfilatelia readuce în memorie figurile a patru dintre aceste doamne prin emisiunea de mărci poştale ‘Doamnele Voievozilor români’.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este ilustrată figura doamnei Mara, soţia lui Mircea cel Bătrân. Chipul ei s-a păstrat în pictura votivă de la Schitul Brădet, din judeţul Argeş. Această doamnă a Ţării Româneşti este o figură misterioasă. Nu i se cunoaşte cu precizie nici anul naşterii, nici cel al morţii, nici măcar familia. Este numită, prin tradiţie, Mara, dar numele ei a fost reconstruit pornind de la o inscripţie incompletă, iar unii istorici susţin că s-ar fi putut numi la fel de bine Ana sau Klara. Conform unei ipoteze actuale, s-ar fi numit Maria Tolmay, ar fi deţinut o proprietate în apropiere de Lacul Balaton, pe actualul teritoriu al Ungariei, şi ar fi fost mama lui Mihail, singurul fiu legitim al lui Mircea cel Bătrân, care l-a asociat pe acest fiu la domnie, ulterior acesta domnind singur, după moartea lui Mircea, din 1418 până în 1420.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei este reprezentată doamna Chiajna, soţie a lui Mircea Ciobanul, de trei ori domnitor al Valahiei (1545-1552, 1553-1554, 1558-1559). Imaginea ei s-a păstrat în pictura votivă din Biserica Domnească de la Curtea Veche (numită şi Sfântul Anton – Curtea Veche), cea mai veche biserică din Bucureşti. Istoricii şi literaţii i-au construit doamnei Chiajna o faimă de femeie dură, dominatoare, ahtiată de măriri. La moartea lui Mircea Ciobanul, fiul său Petru cel Tânăr avea numai 12 ani. Adevărata conducătoare a Valahiei a devenit Chiajna, care a izbutit să-şi menţină fiul pe tron aproape nouă ani (1559-1598). A recurs, pentru aceasta, la confruntări militare cu duşmanii domniei, la cumpărarea sprijinului politic de la Constantinopol cu sume fabuloase, adunate prin sporirea birurilor, şi la alianţe cu oameni influenţi, cu care şi-a căsătorit fiicele. Una dintre ele a fost trimisă de mama sa chiar în haremul lui Murad, viitorul sultan. În 1568, Petru cel Tânăr a căzut în dizgraţia Porţii şi a fost exilat, împreună cu mama sa. A murit în anul următor. Chiajna a murit 20 de ani mai târziu, după ce, mânată de firea ei dominatoare, susţinuse alţi câţiva pretendenţi la tronurile Valahiei şi Moldovei, tot prin intrigi, comploturi şi bătălii.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 5,50 lei este reprezentată doamna Elina, soţia lui Matei Basarab, domn care a cârmuit Ţara Românească timp de peste două decenii (1632-1654). Constantin C. Giurescu afirmă că ea a fost ‘una dintre femeile cele mai de seamă ale neamului nostru’. Elina Năsturel Herescu provenea dintr-o familie de oameni cultivaţi; fratele ei era cărturarul Udrişte Năsturel. Elina a primit şi ea o creştere aleasă: citea mult, era interesată de istorie şi artă, cunoştea latina, greaca şi slavona. A sprijinit dezvoltarea tiparului, a ctitorit biserici, a gospodărit reşedinţa domnească, dar, la nevoie, a ştiut să facă faţă şi îndeletnicirii grele de a conduce ţara. ‘Femeie îndrăzneaţă, ea purtă de grija ţării, în 1633, când soţul ei, care-şi luase scaunul cu armele, merse la Constantinopol să-şi capete întărirea’, scrie Nicolae Iorga, în ‘Istoria românilor în chipuri şi icoane’. Imaginea ei apare într-o carte apărută în vremea domniei lui Matei Basarab (un Liturghier scris în Ţara Românească de grămăticul Radu, 1653-1654), mărturie a dezvoltării culturii, la care a contribuit şi doamna Elina.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei apare doamna Maria Voichiţa, cea de-a treia (şi ultima) soţie a lui Ştefan cel Mare. Imaginea se regăseşte pe o dveră (perdea care acoperă uşa altarului), bogat brodată; piesa este cunoscută sub numele de Dvera Răstignirii, datează din 1500 şi se află în prezent la Muzeul Mănăstirii Putna. Maria Voichiţa era fiica lui Radu cel Frumos, de patru ori domn al Ţării Româneşti (1462-1473, 1473-1474, 1474, 1474-1475), şi a soţiei acestuia, doamna Maria Despina. S-a căsătorit cu Ştefan cel Mare probabil în 1478, după ce domnul rămăsese pentru a doua oară văduv, în urma morţii Mariei Comnena (Maria de Mangop), în 1477. Căsătoria a urmat unor evenimente dramatice: în 1473, Ştefan cel Mare a întreprins o expediţie militară în Ţara Românească, pentru a-l detrona pe Radu cel Frumos şi a înscăuna un pretendent susţinut de el, pe Basarab Laiotă cel Bătrân. Relaţiile lui Ştefan cel Mare cu Radu cel Frumos au fost întotdeauna ostile; Radu, crescut la Constantinopol, era prea apropiat de turci pentru a fi un vecin comod pentru voievodul Moldovei. Ştefan cel Mare l-a detronat în mai multe rânduri, prin intervenţii militare. Maria Voichiţa şi mama ei, Maria Despina, au fost luate ostatice şi duse în cetatea Sucevei. Voichiţa a crescut, aşadar, la curtea lui Ştefan, iar în cele din urmă acesta a luat-o în căsătorie. A avut cu ea două fiice şi un fiu, viitorul voievod Bogdan al III-lea, care a domnit în Moldova între anii 1504 şi 1517.
Pe cele două plicuri ‘prima zi’ a emisiunii sunt reprezentate doamna Miliţa Despina, soţia lui Neagoe Basarab, domn al Ţării Româneşti (1512-1521), şi doamna Stanca, soţia voievodului Mihai Viteazul (1593-1600).
Realizarea acestei emisiuni de mărci poştale a fost sprijinită de Biblioteca Academiei Române, ÎPS Calinic Argeşanul, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, Mănăstirea Putna, Biserica Sfântul Anton – Curtea Veche din Bucureşti şi dr. Sorin Iftimi, de la Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Naţional Muzeal ‘Moldova’ Iaşi.
Emisiunea de mărci poştale ‘Doamnele Voievozilor români ‘ va fi disponibilă începând de vineri în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul online: http://romfilatelia.ro/store/.
Emisiunea este completată de două plicuri ‘prima zi’, coală de 28 timbre + 7 viniete şi minicoală de 4 timbre cu manşetă ilustrată.
