În România, un elev din doi este victima actelor de ameninţare, de umilire sau de violenţă fizică, iar patru copii din cinci asistă la situaţii de bullying, transmite Organizaţia Salvaţi Copiii România.
Conform datelor oficiale invocate de organizaţie, în sistemul de educaţie a fost înregistrată o creştere cu aproape o treime a situaţiilor de bullying sesizate, în anul şcolar 2021-2022, prin comparaţie cu anul şcolar anterior (10.971 de situaţii de bullying constatate, faţă de 7.715).
‘În realitate însă, fenomenul este mult mai grav: analiza recentă a Organizaţiei Salvaţi Copiii (finalul anului 2022) arată că bullying-ul în şcoală ori în clasă şi perpetuarea lui în mediul online afectează emoţional, an de an, sute de mii de elevi care devin victime ale situaţiilor de violenţă fizică şi de ameninţare sau ale mesajelor umilitoare transmise online (49%), asistă în calitate de martori (82%) sau recunosc că au comis ei înşişi astfel de fapte (27%)’, se arată în comunicatul organizaţiei.
Conform aceleiaşi surse, faptele de bullying se petrec ‘pe fondul lipsei de interes’ din partea sistemului de educaţie de a elabora o strategie şi un plan de acţiune de prevenire şi combatere a bullying-ului şi cyberbullying-ului, pornind de la reglementările legale în vigoare. Astfel, ‘în fiecare şcoală/liceu trebuie înfiinţat un grup de acţiune anti-bullying’ din care vor face parte directorul unităţii de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice-bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor şi reprezentanţi ai părinţilor, menţionează organizaţia. Rolul acestui grup este de a preveni, de a identifica şi soluţiona situaţii de bullying între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice.
‘În şcolile în care există grup de acţiune anti-bullying şi este funcţional se observă o îmbunătăţire a climatului educaţional, care se traduce într-o mai bună colaborare a cadrelor didactice cu părinţii, astfel elevii primesc acelaşi mesaj la şcoală şi acasă. Se simt sprijiniţi pentru a deveni mai toleranţi şi se îndreaptă cu mai mare încredere către adulţi atunci când întâmpină situaţii dificile’, menţionează Salvaţi Copiii.
Organizaţia solicită Ministerului Educaţiei să evalueze stadiul implementării Normelor metodologice privind constituirea grupurilor de acţiune anti-bullying şi elaborarea unei strategii naţionale de respectare a dispoziţiilor legale.
Semnalul de alarmă al Organizaţiei Salvaţi Copiii este transmis în contextul Zilei Internaţionale pentru Nonviolenţă în Şcoală. ONG-ul invocă ‘acte inacceptabile de violenţă’ precum incidentul petrecut într-un liceu din localitatea Mioveni, în care elevii s-au agresat fizic cu pumnii şi picioarele şi folosind bucăţi de lemn smulse de pe holurile unităţii de învăţământ.
‘În prezent, adolescenţii se află în atenţia consilierului şcolar, iar grupul de acţiune anti-bullying al acestei şcoli a devenit funcţional imediat după acest eveniment, iniţiind un proces de informare şi mobilizare a elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor pentru a identifica şi preveni conflictele ce pot genera astfel de fapte de violenţă şi punerea în pericol a siguranţei elevilor şi climatului şcolar’, se arată în comunicat.
În anul 2022, în cadrul programului ‘Şcoli fără bullying’, Salvaţi Copiii a organizat sesiuni de informare şi pregătire pentru 800 de cadre didactice din 138 de şcoli pentru aplicarea de metode educaţionale bazate pe disciplină pozitivă. În aceste activităţi, au fost implicaţi 947 de părinţi şi 5.626 de copii (din care aproape 800 au devenit ambasadori anti-bullying în şcolile lor). Astfel, Salvaţi Copiii a facilitat constituirea şi funcţionarea grupului de acţiune anti-bullying în 80 de şcoli partenere, în alte 58 grupul fiind în curs de constituire, transmite organizaţia.
‘Ignorarea de către consiliile de administraţie ale şcolilor a legii care oferă şcolilor o soluţie pentru a preveni bullying-ul înseamnă, de fapt, să accepţi că siguranţa fizică şi emoţională a elevilor care depind de tine le va fi ameninţată. Întreg procesul educaţional, relaţiile dintre elevi şi cadrele didactice şi dorinţa de a veni la şcoală vor fi afectate, cu costuri pe care tot elevii le vor plăti, acum sau mai târziu. Pentru a determina şcolile şi liceele să-şi creeze aceste mecanisme, Ministerul Educaţiei şi inspectoratele şcolare au o mare responsabilitate, iar Salvaţi Copiii îşi va oferi, fără îndoială, sprijinul metodologic, aşa cum am procedat şi în cazul celor peste 80 de şcoli’, a declarat preşedinte executiv Salvaţi Copiii România, Gabriela Alexandrescu.
În comunicat sunt citate şi concluziile referitoare la România din cadrul Programului pentru evaluarea internaţională a elevilor (PISA), care indicau că 35% dintre elevii de 15 ani au fost afectaţi de fenomenul de bullying cel puţin de câteva ori pe lună (39% în cazul copiilor din mediile defavorizate), performanţa lor în procesul de învăţare fiind cu 40% mai scăzută.
‘Cel mai adesea, comportamentele de tip bullying sunt ascunse de ochii adulţilor şi continuă în absenţa unor măsuri specifice de intervenţie. Aşadar, bullying-ul are consecinţe pentru toată lumea – chiar şi pentru aceia care, iniţial, nu par implicaţi. Bullying-ul poate lua forma poreclitului sau a violenţei fizice, dar se poate manifesta şi mai subtil, prin ignorare, excludere, bârfă, zvonuri despre o persoană şi, prin urmare, poate fi dificil de identificat’, transmite organizaţia.
