Peste 3.600 de elevi care au participat la orele remediale au terminat anul şcolar în situaţia de corigenţă/repetenţie, relevă Raportul alternativ privind Programul naţional de educaţie remedială, lansat, vineri, de Societatea Academică din România (SAR), sprijinită de Fundaţia Friedrich-Ebert.
‘Peste 159.000 de elevi din toată ţara au participat la orele remediale, dar participarea acestora s-a realizat în salturi, şcolile care au implementat proiectul neavând vreun control asupra grupului ţintă (…). Numărul de elevi înscrişi în program a fost fluctuant de la o lună la alta (…) Ministerul Educaţiei nu a publicat nici până astăzi rezultatele programului, nu a efectuat plata pentru toatele cadrele didactice care au predat orele remediale. (…) Din nefericire, chiar şi în urma participării la aceste ore remediale, au existat elevi care au rămas în situaţie de corigenţă/repetenţie, neputând promova anul şcolar. Cel puţin 3.608 elevi care au participat la Programul naţional de educaţie remedială au încheiat anul şcolar precedent în situaţie de corigenţă/repetenţie’, se arată în documentul publicat.
În luna februarie a anului 2021, la un an de când şcolile au fost închise pentru prima dată din cauza pandemiei, Ministerul Educaţiei anunţa o soluţie pentru copiii care nu au avut acces la educaţie online. Întrucât aproximativ 1 din 3 elevi nu a putut accesa, pe perioada pandemiei, resursele educaţionale disponibile în mediul digital, Programul naţional de educaţie remedială ‘Şcoală după şcoală’ a fost creat ca să asigure elevilor dezavantajaţi accesul la educaţie.
Proiectul a fost finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020, bugetul său fiind de aproximativ 30 de milioane de euro.
‘Deşi finanţat din fonduri europene, implementat chiar în momentul în care guvernanţii garantau cetăţenilor transparenţă şi reforme în perspectiva depunerii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Programul naţional de educaţie remedială a fost organizat în mare taină: bugetul, echipa de implementare, activităţile, calendarul, rezultatele au întârziat să apară. Mai mult decât atât, chiar din partea oficialilor Ministerului Educaţiei au apărut contradicţii şi semne de întrebare cu privire la organizarea conformă a proiectului. Pentru a clarifica modul în care s-a organizat acest program finanţat din fonduri publice, am sesizat Curtea Europeană de Conturi pentru realizarea unui audit în acest sens’, se arată într-un comunicat al SAR transmis, vineri, AGERPRES.
Printre propunerile de îmbunătăţire a Programului naţional de educaţie remedială formulate de SAR se numără asigurarea resurselor financiare pentru continuarea lui în următorii ani şcolari, pentru a ameliora pierderile cauzate de pandemie; bugetarea multianuală şi combinarea resurselor financiare existente cu cele disponibile în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă; stabilirea standardelor şi clauzelor de care depinde acordarea sprijinului financiar; profesionalizarea echipelor de experţi care monitorizează implementarea Programului de educaţie remedială şi asigurarea unei mese calde pe zi pentru elevii şi profesorii implicat în program.
Alte propuneri vizează implicarea DGASPC-urilor în proiectarea de soluţii pentru elevii care absentează frecvent în cadrul activităţilor de educaţie remedială, dezvoltarea unui pachet de beneficii/stimulente, alături de autorităţile locale şi mediul de afaceri, în vederea premierii elevilor şi profesorilor cu cele mai bune rezultate în cadrul Programului de educaţie remedială şi includerea unei componente destinate studiului individual, astfel încât elevii vor beneficia de un plan de învăţare remedială personalizat, iar părinţii de un set de linii directoare în continuarea procesului de învăţare remedială acasă.
Managerul proiectului, Liliana Preoteasa, a afirmat vineri, la lansarea raportului SAR, că Programul naţional de educaţie remedială, ale cărui activităţi s-au desfăşurat în perioada martie – august 2021 şi la care au participat 166.757 de elevi şi peste 18.000 de profesori din 2.331 de şcoli, a avut ‘un impact pozitiv’. Ea a precizat că datele oferite sunt deocamdată parţiale, proiectul continuând cu partea de management, pentru a putea fi plătiţi profesorii pentru orele desfăşurate, până în luna ianuarie 2022. Un raport al programului va fi publicat după finalizarea acestuia.
‘Mă bucur că aţi făcut raportul. Este bine să avem şi o altă perspectivă decât cea provenită din minister. Am o remarcă, însă, pe care nu pot să mi-o reprim. Raport alternativ! Alternativ la ce? Că noi (n.r. – Ministerul Educaţiei) nu am publicat încă niciun raport. (…) Poate ar fi fost bine să lipsească prezumţia de vinovăţie care se citeşte printre rânduri, în mai multe locuri’, a spus Preoteasa.
