Uliţele Muzeului Naţional al Satului ‘Dimitrie Gusti’ s-au dovedit neîncăpătoare, joi, încă de la ora 9,00, vizitatori de toate vârstele participând la un amplu eveniment dedicat Sărbătorii de Sânziene, devenit o tradiţie pentru instituţia muzeală.
Intitulată ‘La porţile soarelui. De Sânziene la Muzeul Satului’, iniţiativa a încercat să readucă în atenţie tradiţiile şi obiceiurile acestei zile: de la împletirea coroniţei din flori de Sânziene, la aruncarea ei pe casă, de la portul unei cămăşi, până la descifrarea simbolurilor cusute pe ea şi participarea la târgul de Sânziene.
Cu acest prilej, cei prezenţi au învăţat despre proprietăţile plantelor de leac cu ing. Petre Biolan sau au asistat la reconstituirea obiceiurilor de odinioară – pe care oamenii le practicau în ziua de Sânziene – de către Ansamblul Vatra Hărmanului din Braşov.
Copii şi adulţi au participat la atelierul de confecţionat coroniţe din Sânziene.
Cei prezenţi la târgul din satul bucureştean de la Şosea au putut să îşi cumpere de la meşterii populari ii, cămăşi, ştergare, brâie, marame, trăistuţe, opinci, podoabe şi alte accesorii, flori, produse de sezon, carte.
Oaspeţii veniţi la muzeu îmbrăcaţi în ie sau cămaşă românească au putut intra gratuit.
Un punct de atracţie l-a constituit vernisarea expoziţiei ‘Arta cămăşii cu altiţă’, organizată în parteneriat cu Ambasada Republicii Moldova în România şi cu Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, în contextul susţinerii şi promovării dosarului ‘Cămaşa cu altiţă’ cu scopul înscrierii lui în Lista Patrimoniului Mondial Imaterial UNESCO.
Managerul Muzeului Satului, Paula Popoiu, a evidenţiat că ia reprezintă nu un element de costum, ci unul de spiritualitate.
‘Nu ştim exact care este vechimea iei, pentru că unii specialişti o pornesc din neolitic, o trec prin Columna lui Traian şi pe urmă avem în mod sigur ctitorii de biserici care sunt îmbrăcaţi în costume tradiţionale. Avem şi o sfântă, Sfânta Filofteia, care este îmbrăcată în costum tradiţional. (…) Nu ştiu dacă este important care este vechimea iei. Eu sunt şi profesor şi predau Istoria civilizaţiei creştine şi într-o zi un student m-a întrebat: ‘Da de unde ştiţi dumneavoastră aşa de sigur când s-a născut Iisus Hristos?’. Răspunsul meu a fost: ‘Are vreo importanţă ziua în care s-a născut Iisus Hristos? Important este că s-a născut şi important este că astăzi suntem creştini’. Aşa şi cu ia. Important este că acest element de identitate românească există, că este apreciat, că ne reprezintă în lume şi, mai ales, că este admirat de foarte multe ţări şi de foarte multe case de modă de mare tradiţie. (…) Este un element nu de costum, ci de spiritualitate’, a spus Paula Popoiu.
Programul s-a încheiat cu un recital de muzică clasică susţinut de soprana Stephanie Radu şi tenorul Alin Stoica.
În credinţa populară, Sânzienele sau Drăgaicele erau considerate a fi nişte femei frumoase, divinităţi nocturne care plutesc în aer sau umblă pe pământ în noaptea de 23 spre 24 iunie, cântă şi dansează, fac să rodească ogoarele, înmulţesc animalele şi păsările, lecuiesc bolile şi suferinţele oamenilor.
Începând din 2013, la iniţiativa comunităţii online ‘La Blouse Roumaine’, pe 24 iunie este sărbătorită Ziua Internaţională a Iei.
