Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, a pledat joi pentru asumarea schimbării în noua eră digitală, prin asumarea ritmului schimbării, pentru recuperarea marilor decalaje pe care România le înregistrează încă în raport cu Vestul.
‘Pe măsură ce creştem, cunoaşterea pe care o avem – am văzut bine în perioada recentă de pandemie, dar şi în contextul războiului din Ucraina – creşte şi ignoranţa pe care mulţi o manifestă sau o propagă în mod intenţionat. Şi pentru asta trebuie să fim pregătiţi şi pentru asta este România viitorului’, a spus Burduja, în cadrul ‘Webinar Smart City, episodul 108’.
El consideră că ‘în noua eră digitală tot ceea ce înseamnă inteligenţă artificială, realitate virtuală, lucrurile care ne schimbă efectiv viaţa, noi ca ţară avem de făcut o alegere’.
‘Şi alegerea asta nu este a unui ministru, nu este a unui Guvern, este a fiecărui cetăţean al acestei ţări. Pe de-o parte, putem, uimiţi şi speriaţi de rapiditatea ritmului schimbării, să ne odihnim la umbra ignoranţei noastre sau, pe de altă parte, putem să ne aruncăm efectiv în viitor şi utilizând tehnologia să recuperăm marile decalaje pe care România le înregistrează încă în raport cu Vestul. Şi în această alegere naţională trebuie să avem curajul faptelor. Nu cred că România îşi permite să aştepte la umbra ignoranţei. Ea trebuie să se avânte în viitor’, a subliniat Sebastian Burduja.
Ministrul a arătat că România este ‘undeva la coada clasamentului’ în Uniunea Europeană la principalii indici ai digitalizării.
‘Vedeţi, România este undeva la coada clasamentului, locul 27. Ne salvează cât de cât conectivitatea, unde cândva eram campioni europeni, acum suntem undeva pe locul 10, dacă îmi aduc bine aminte. Dar cert este că la toate celelalte dimensiuni, mai ales la serviciile publice digitale, suntem, din păcate, ultimii’, a spus Burduja.
El a arătat că la capitolul Cercetare-Dezvoltare ţara noastră se situează ‘undeva la 0,18% din PIB, fonduri publice pentru Cercetare’, de 12 ori mai puţin decât media UE.
‘Adunând publicul şi privatul, ajungem undeva la 0,4% – 0,5% din PIB, dar tot ultimii, bineînţeles, şi la mare distanţă comparativ cu alte state cum sunt Suedia, Irlanda, Israel. Suntem la ani lumină distanţă. Vorbim de 3%, 3,5%, chiar peste 4% din PIB, pe care aceste state îl alocă. Imaginaţi-vă ce înseamnă ce înseamnă să ai 0,5% sau 0,1% faţă de 3% – 4%. Aici suntem azi’, a arătat ministrul.
Sebastian Burduja a vorbit despre pactul pentru transformarea digitală a României.
‘E o dimensiune foarte importantă aici. Şi practic astăzi vreau să lansez această provocare către mediul privat, către societatea civilă, către alte instituţii ale statului – să se alăture acestui proces pe două mari dimensiuni: partea de politici publice, deci nivelul strategic – ce avem de făcut, cum să arate cadrul normativ, să stimulăm acest proces – şi partea operaţională. Facem echipe de lucru din voluntari care rezolvă probleme punctuale. E un apel public pe care îl fac şi aştept să văd cine va răspunde şi ştiu că va fi interes pentru că, deja, foarte multe companii, foarte multe ONG-uri şi-au manifestat dorinţa de a face acest pact pentru transformare digitală. Efectiv, o alianţă naţională şi transpartinică’, a spus Burduja.
Sebastian Burduja a prezentat principalele direcţii ale dezvoltării cercetării, inovării şi conectivităţii, apreciind că în domeniul cercetării de vârf trebuie ‘să ne concentrăm pe minţi, nu pe ziduri’, prin atragerea şi motivarea cercetătorilor. Burduja a mai amintit promovarea performanţei în cercetare, validată de mediul internaţional şi de piaţă, bugetarea predictibilă şi încurajarea proiectelor de impact, consolidarea şi integrarea sistemului naţional cercetare-dezvoltare, deschiderea ştiinţei către societate.
El a pledat pentru promovarea ‘capacităţii româneşti de inovare’ şi pentru extinderea digitalizării ‘care ne permite să fim mai productivi’.
‘România, dacă joacă foarte bine cărţile, poate să recupereze distanţa pe care aţi văzut-o în toate graficele anterioare într-un termen foarte scurt. Asta au făcut alte state’, a accentuat Burduja, evidenţiind faptul că ‘fraţii noştri de peste Prut sunt exemplu prin ceea ce au făcut la nivelul administraţiei publice’.
Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a sesizat şi ‘rezistenţa la reformă’ din societatea românească.
‘De asemenea, întâlnim rezistenţă la reformă, pentru că atunci când vorbim de modernizarea statului vorbim de fapt de schimbarea unor paradigme, de schimbarea ecuaţiei despre influenţă, putere, resurse. Şi nu suntem singura ţară care trece prin asta. Şi, de asemenea, vorbim de voinţă politică, pentru că fără ea nimic nu se va putea. Şi asta trebuie să fie la nivelul cel mai înalt al statului, la toate nivelurile’, a spus Burduja.
Sebastian Burduja şi-a exprimat convingerea ‘că viitorul ne priveşte pe toţi’.
‘Pentru noi, ca ţară, înseamnă să ne dezvoltăm, să recuperăm decalajele sau să rămânem ‘de căruţă’. (…) La nivel individual, dacă transformarea aceasta a României, modernizarea de facto a României reuşeşte, cu toţii vom beneficia: vor fi locuri de muncă mai bune în ţara asta, vor fi salarii mai mari, va fi o calitate a vieţii mai bună, vor fi servicii de sănătate mai bună şi o şcoală mai bună. (…) Şi asta va fi ţara în care vor alege să rămână, pentru că le va permite să-şi împlinească visurile aici, acasă’, a încheiat Sebastian Burduja.