România a avut o abordare cuprinzătoare în gestionarea efectelor pandemiei, cu măsuri în plan economic şi social care au reprezentat 3,6% din PIB în 2020 şi 1,4% din PIB în 2021, a afirmat vineri secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Mathias Cormann, care efectuează o vizită oficială la Bucureşti.
‘În acest fel, în al doilea trimestru al anului trecut PIB-ul României a depăşit nivelul de dinaintea pandemiei. Activitatea economică s-a relansat, de anul trecut, iar redresarea continuă. După creşterea economică de 6,3% din PIB înregistrată în 2021, estimăm că România va avea o creştere economică de 4,5% din PIB, atât în 2022, cât şi în 2023’, a afirmat secretarul general al OCDE, potrivit unui comunicat transmis AGERPRES de Guvern.
În opinia sa, România a înregistrat progrese semnificative, reuşind să ajungă rapid din urmă economiile statelor care fac parte din OCDE, în pofida crizei financiare globale din 2007 – 2008 şi a crizei pandemice cu care ne confruntăm în prezent.
‘În 2019, înaintea izbucnirii pandemiei, România înregistrat un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 27.000 USD, adică 63% din media la nivelul ţărilor OCDE – o creştere semnificativă faţă de 30% din media ţărilor OCDE cât înregistra România la începutul anilor 2000’, după cum a exemplificat Mathias Cormann.
Înaltul oficial al OCDE a subliniat, în context, faptul că aceste progrese pot fi susţinute în continuare inclusiv prin implementarea reformelor structurale asociate implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care vor contribui la revenirea economică a ţării prin stimularea masivă a investiţiilor publice, mai arată sursa citată.
Secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Mathias Cormann, şi premierul Nicolae Ciucă au participat vineri la evenimentul de lansare a Studiului Economic pentru România al OCDE, desfăşurat în contextul vizitei pe care secretarul general al organizaţiei o efectuează în România. Vizita are loc la scurt timp după decizia Consiliului OCDE de a da undă verde deschiderii negocierilor de aderare a României la acest for interguvernamental.
Comitetul interministerial pentru admiterea în OCDE a validat, în şedinţa din 26 ianuarie, asumarea ataşamentului României la principiile, valorile şi standardele organizaţiei, aşa cum sunt ele întărite şi dezvoltate în cele două documente adoptate cu prilejul reuniunii Consiliului OCDE desfăşurată la Paris, în octombrie anul trecut.
Studiul OCDE pune accentul asupra dezvoltării infrastructurii de transport şi tranziţia verde, a necesităţii reducerii decalajelor de dezvoltare, a corelării pieţei forţei de muncă şi competenţelor, îmbunătăţirii accesului la educaţie şi formare, reformei sistemului de pensii. În acelaşi timp, arată eforturile depuse până acum şi oferă recomandări utile în domeniile de o importanţă deosebită pentru ţara noastră, precizează Executivul.
Secretarul general al OCDE a subliniat, de asemenea, că România trebuie să facă faţă atât provocărilor în plan economic, dar şi celor în materie de sănătate publică, menţionând între acestea evoluţia inflaţiei, eliminarea disparităţilor sociale şi creşterea ratei de vaccinare anti-COVID-19.
Principalele concluzii ale Studiului OCDE Economic Survey Romania 2021 despre economia României sunt următoarele:
*** creşterea economică este robustă, dar riscurile sunt încă ridicate;
*** politicile macroeconomice au susţinut economia; iar politicile monetare trebuie să rămână vigilente şi să răspundă la presiunile inflaţioniste. În ceea ce priveşte politica fiscală, aceasta trebuie să se adapteze la evoluţiile economice rapid şi ţintit;
*** România trebuie să profite de oportunitatea fondurilor europene, în special pe componenta Next Generation;
*** este necesară reformarea sistemului public de pensii pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice;
*** reformele pot îmbunătăţi eficienţa şi echitatea în sistemul de impozitare;
*** îmbunătăţirea accesului la un sistem educaţional şi sanitar performant reprezintă cheia progresului în ceea ce priveşte nivelul de trai. Politicile economice trebuie să vizeze diminuarea ratelor ridicate de inactivitate şi a economiei informale. Fondurile europene trebuie utilizate pentru a răspunde la provocările sociale şi de mediu, inclusiv la reducerea poluării;
*** disparităţile regionale în ceea ce priveşte nivelul de trai şi oportunităţile economice sunt ridicate
*** la fel ca în statele OCDE, integrarea persoanelor cu un nivel scăzut de pregătire (în special tineri, femei şi populaţie romă) pe piaţa muncii este dificilă. În vederea îmbunătăţirii performanţelor pe piaţa muncii este necesar ca toţi cetăţenii să dobândească aptitudini adecvate;
*** creşterea productivităţii a fost semnificativă în anii 2010, dar a decelerat. Reformele care să dinamizeze afacerile, o alocare eficientă a resurselor şi reducerea disparităţilor legate de infrastructură sunt elemente cheie pentru a avea câştiguri de productivitate;
*** îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi competiţional poate stimula creşterea productivităţii;
*** deşi accesul la finanţare s-a îmbunătăţit, este necesar ca IMM-urile să beneficieze de sprijin sporit în ceea ce priveşte accesul la instrumentele financiar-bancare;
*** sporirea predictibilităţii reglementărilor pentru susţinerea mediului de afaceri în ceea ce priveşte procesul investiţional;
*** continuarea luptei împotriva corupţiei va conduce la sporirea încrederii în instituţiile statului.
În prezent, România este aderentă la 6 din cele 8 standarde esenţiale pentru aderarea la OCDE. În lunile următoare, România va începe activităţile aferente aderării la Codurile de liberalizare. De asemenea, România şi-a exprimat deja intenţia de a adera la Convenţia OCDE Anti-Mită.
Aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe române. România şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exerciţiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012 şi a reînnoit-o în 2016 şi 2017.
Pe 25 ianuarie 2022, România a fost invitată oficial să adere la OECD, alături de Bulgaria, Croaţia, Argentina, Brazilia şi Peru.
