Consiliul General emite Planul Urbanistic General (PUG) şi trebuie să fie ‘unicul gestionar’ al modificărilor acestuia, nu se poate da primăriilor de sector independenţă ‘când ele sunt într-un singur oraş’ şi au ‘eşuat’ în anii precedenţi prin întocmirea planurilor urbanistice zonale (PUZ), patru dintre acestea fiind anulate definitiv în instanţă, a declarat, marţi, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, la comisiile reunite pentru administraţie, juridică şi pentru mediu din Senat, unde şi-a susţinut amendamentele la proiectul iniţiat de Guvern privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor.
‘E vorba de cine întocmeşte PUZ, acest articol spune că beneficiari pot să fie sectoarele şi că iniţiativa poate să aparţină arhitectului-şef al sectoarelor care îl contractează şi vine cu el şi îl roagă pe primarul Municipiului Bucureşti să-l supună Consiliului General, conexat şi cu amendamentul recent al ministerului ca sectoarele să poată să voteze ele însele Planuri urbanistice zonale. Nu e corect, adică Consiliul General emite PUG şi el trebuie să fie unicul gestionar al modificărilor acestui PUG. Există un principiu care este trecut în acest cod al coerenţei urbanistice, nu putem să dăm sectoarelor independenţă, când ele sunt într-un singur oraş. Mai mult decât atât, ele au eşuat. Am avut, în anii 2018 – 2019 – 2020, am avut şase PUZ-uri de sector, patru din ele au fost anulate definitiv de instanţe şi celelalte două nu se simt nici ele prea bine’, a explicat Nicuşor Dan.
El a admis că există o întârziere ‘mare’ în emiterea PUZ-urilor la Primăria Capitalei, arătând că municipalitatea încearcă să impună legalitatea în urbanismul din Bucureşti, având în vedere sutele de litigii aflate în instanţă.
‘Într-adevăr, există o întârziere mare în emiterea PUZ-urilor la Primăria Capitalei, care vine şi din faptul că, în încercarea noastră de a impune legalitatea în urbanismul din Bucureşti, suntem ţinta a sute de litigii în instanţă, în care de la primar până la funcţionar, sunt chemaţi în judecată şi li se cer sume – cea mai mare 15 milioane de lei. Deci, ăsta este motivul pentru care există această întârziere, care nu există la nivelul autorizaţiilor de construire’, a indicat primarul general.
Nicuşor Dan a completat că aceia care administrează trebuie să şi autorizeze.
‘Consider că cine are administrarea trebuie să dea şi autorizaţia. În cod se propune ca sectoarele să dea autorizaţie peste tot, ceea ce nu e firesc, în condiţiile în care noi avem bulevarde pe care trec magistralele noastre de termoficare, avem bulevarde pe care trec reţelele noastre, pe care noi le administrăm’, a transmis el.
O altă propunere a primarului general vizează spaţiile verzi, în sensul că terenurile care au această funcţiune în PUG trebuie să exprime ‘doar’ voinţa autorităţii.
‘Am propus o modificare, în sensul că acele terenuri care au funcţiunea de spaţiu verde în PUG trebuie să exprime doar voinţa autorităţii şi nu trebuie să le împărţim în cele care sunt deja amenajate ca spaţii verzi şi cele care nu sunt amenajate ca spaţii verzi. La nivelul PMB avem de ordinul a 100 – 120 de litigii în curs, în care proprietari de spaţii verzi, oameni care înainte de PUG au avut un teren arabil sau oameni care au cumpărat spaţiu verde ştiind că e spaţiu verde, ne dau în judecată şi ne cer fie să-i despăgubim, fie să schimbăm PUG ca terenul respectiv să devină construibil şi această formulare îi ajută în aceste litigii’, a explicat Nicuşor Dan.
Primarul general a mai propus ca organul civil de control care constată că se lucrează fără autorizaţie în zonă protejată să poată dispune oprirea lucrărilor.
‘În situaţia în care organul nostru de control, Poliţia locală, constată săvârşirea unei infracţiuni, lucrări fără autorizaţie. Aşa cum este în lege acum, poliţistul nostru local, inspectorul de la disciplina în construcţii sesizează Parchetul, procurorul deschide un dosar penal şi după două sau trei luni se pronunţă cu privire la cererea de oprire a lucrărilor, ceea ce nu e deloc funcţional. (…) Eu propun ca, în situaţia în care organul civil de control constată că se lucrează fără autorizaţie în zonă protejată sau pe un monument, să poată să dispună el oprirea lucrărilor şi, eventual, Parchetul să poată să întoarcă această decizie dacă o consideră nepotrivită, injustă’, a transmis el.
Edilul a criticat, de asemenea, un articol din proiectul de act normativ potrivit căruia nu se poate ataca un PUZ decât în primii cinci ani de la emiterea lui, despre care a susţinut că este ‘neconstituţional’.
‘Este o sesizare la CCR. În acest moment, nu poţi să ataci un PUZ decât în primii cinci ani de la emiterea lui. În opinia mea, nu e corect ca un act administrativ cu caracter normativ cum e PUZ-ul, care produce efecte în orice moment, să nu poată să fie atacat în orice moment în care produce efecte. În momentul în care vecinul vede că vecinul lui construieşte în baza unui PUZ, vede autorizaţia, vede PUZ-ul şi în momentul ăla ar trebui să aibă posibilitatea să-l atace’, a motivat primarul general.
Potrivit expunerii de motive a proiectului, prin intermediul Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor se propun: un proces major de reformare care să permită o reconcepere şi o abordare inovativă a proceselor; debirocratizarea, reducerea numărului de avize şi acorduri şi a termenelor de emitere a actelor administrative, precum şi introducerea unor noi mecanisme care să asigure procese administrative mai eficiente, digitalizate şi calitate în construcţii; o identificare corectă a actorilor în proces, a rolului şi a responsabilităţilor acestora; o organizare modernă şi eficientă a structurilor de specialitate de la nivel judeţean şi local, cu resurse umane competente.
