Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a prezentat, marţi, la o dezbatere organizată de Comisia juridică din Senat, proiectul legislativ privind ordinul de protecţie care extinde mecanismul existent pentru faptele de violenţă domestică la orice tip de violenţă din societate, pentru orice tip de agresor.
‘Este un proiect foarte important pentru Guvernul României, pentru mine, ca femeie, ca ministră a Justiţiei. Este un proiect care extinde, practic, un mecanism existent pentru faptele de violenţă domestică. Astăzi, cum ştiţi, legislaţia protejează în privinţa violenţei, prin acest ordin de protecţie, exclusiv partea de familie. Violenţa domestică se aplică pentru violenţa în cazul membrilor de familie. Prin acest proiect de lege preluăm acest mecanism al ordinului de protecţie şi îl extindem la orice tip de violenţă din societate, pentru orice tip de agresor. De exemplu, dacă în curtea unui bloc, în faţa unui bloc, un bărbat care este beat agresează în mod constant unul din vecini, se poate aplica acest ordin de protecţie. Dacă online te hărţuieşte cineva în mod constant, te ameninţă, îţi intră în telefon, îţi distribuire pozele către absolut oricine altcineva, chiar dacă nu este membru al familiei tale, vei putea beneficia de ordin de protecţie la solicitarea ta’, a explicat Gorghiu.
Ea a precizat că acest proiect legislativ a fost generat de numărul ‘extrem de mare’ al faptelor de violenţă din societatea românească, menţionând că numai anul trecut s-au înregistrat peste 80.000, în creştere cu 5.000 faţă de 2021.
‘De ce s-a ajuns la acest proiect de lege? Pentru că în societatea românească, din păcate, faptele de violenţă sunt într-un număr extrem, extrem de mare. (…) Sunt raportate, la nivelul lui 2022, peste 80.000 de cazuri de violenţă la nivelul României, loviri şi alte formă de violenţă. Asta înseamnă cu peste 5.000 de cazuri de violenţă mai multe decât la nivelul lui 2021. O creştere alarmantă a faptelor de violenţă la nivelul României. Peste 3.000 din aceste fapte au fost acte de tâlhărie cu violenţă’, a punctat Alina Gorghiu.
Potrivit acesteia, monitorizarea electronică se face doar la nivel de pilot, în numai trei judeţe şi în Capitală.
‘Din păcate, monitorizarea electronică se face acum doar la nivel de pilot în trei judeţe din România – Iaşi, Mureş şi Vrancea – plus în Capitală. La anul intră în acest proiect încă nouă judeţe care vor putea să ofere victimelor violenţei domestice acele brăţări electronice pentru monitorizare, în cazul în care trebuie să fie protejate de agresor’, a transmis Gorghiu.
Potrivit organizatorilor dezbaterii, judeţele cu cel mai mare număr de cazuri de violenţă sunt Vaslui, Iaşi şi Bacău şi Bucureştiul.
La dezbaterea organizată de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale au mai participat parlamentari, reprezentanţi ai Ministerului de Interne şi ai Poliţiei Române.
