Eleva Denisa Drăgan, reprezentantă a UNICEF şi primul primar ales al copiilor din România, a subliniat luni, în plenul Senatului, în contextul marcării Zilei Internaţionale a Drepturilor Copilului, că profesorii trebuie să privească şi dincolo de programa şcolară şi să răspundă la nevoia adevărată a copiilor.
Denisa Drăgan, elevă în clasa a VIII-a la Şcoala Gimnazială din Ciugud, judeţul Alba, a menţionat şi că este aşteptat de la cadrele didactice să-i poată sprijini pe toţi copiii să acumuleze cunoştinţe să se dezvolte, iar acest lucru nu este întotdeauna simplu.
‘Sărbătorim şi anul acesta, alături de Senatul României, Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului, în care promovăm dreptul copiilor la participare (…). Noi, copiii, obişnuim să credem că elevii cu note mai mari vor fi mereu cei privilegiaţi, iar ceilalţi cei neglijaţi. Cadrele didactice trebuie să-i poată sprijini pe toţi să acumuleze cunoştinţe, să se dezvolte, iar acest lucru nu este întotdeauna simplu. (…) O problemă majoră semnalată de colegii mei este că se întâmplă des ca acei copii care au nevoie de sprijin, să nu-l primească. Profesorii trebuie să privească dincolo de programa şcolară şi să răspundă la nevoia adevărată a copiilor. Copiii sunt diferiţi, ne diferenţiază multe aspecte pe plan şcolar, familiar, mintal etc. Cred că profesorii de toate vârstele pot beneficia de training-uri care să-i ajute să gestioneze cazuri particulare (…). Nu-mi imaginez sesiuni lungi, cu multe informaţii inutile şi cu o teorie bine punctată, ci nişte scurte activităţi susţinute, de preferat, de nişte psihologi, cadre didactice cu experienţă, asistenţi sociali sau personalităţi din comunitate, informate pe acest domeniu în care pot fi puse în aplicare diferite metode de învăţare’, a evidenţiat Denisa, care a transmis mesajul UNICEF România cu prilejul aniversării a 33 de ani de la adoptarea de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului.
Participantă la programul Boardul Copiilor din România derulat de UNICEF, Denisa Drăgan a adăugat că aceste cursuri sunt o necesitate pentru învăţământul românesc, pentru că astfel se asigură incluziunea socială a tuturor copiilor.
‘Pentru a asigura incluziunea socială a tuturor copiilor, copii cu aptitudini şi nevoi diferite, din medii diferite, familii de romi, copii cu dizabilităţi, copii ucraineni, aceste cursuri sunt o necesitate pentru învăţământul românesc. De la profesorii mei am învăţat că trebuie să învăţăm continuu, indiferent dacă suntem elevi sau chiar profesori. Incluziunea socială a copiilor înseamnă şi participarea lor în luarea deciziilor care le afectează viaţa (…). Adolescenţii îşi doresc ca senatorii să acorde mai multă atenţie participării copiilor, să aibă întâlniri mai dese cu copiii, să primească informaţii despre procesul legislativ. Cred că Grupul de prietenie Copii – Senatori este canalul potrivit de dialog şi colaborare. Copiii pot pune pe agenda Senatului subiectele care îi preocupă, iar senatorii pot consulta copiii când dezvoltă legi pentru ei’, a mai menţionat Denisa Drăgan.
Un alt elev reprezentant al programului UNICEF s-a referit, în mesajul său, la limitarea dreptului copiilor la participare, respectiv lipsa autonomiei decizionale şi a celei de reprezentare.
‘Doresc să aduc în atenţie un aspect care limitează dreptul copiilor la participare, anume lipsa autonomiei decizionale şi autonomiei de reprezentare. În cadrul art. 12 din Convenţia Drepturilor Copilului, fiecare copil şi tânăr, care este capabil să-şi formeze o opinie proprie, are dreptul de a-şi exprima liber aceste opinii în toate problemele care îl afectează. Mesajul pe care vrem noi astăzi să vi-l transmitem este că, încă de la vârsta de 16 ani, un adolescent este capabil să voteze, este capabil să-şi deschidă singur şi să conducă un ONG, este capabil să susţină o structură de reprezentare, fără a se afla sub o altă organizaţie sau o persoană majoră. Dacă învăţăm încă de mici despre importanţa participării civice şi despre importanţa implicării, dacă avem acces la formările potrivite, putem face cele mai bune alegeri şi proiecte atât pentru noi, cât şi pentru colegii noştri (…). În România, ca în multe alte ţări, opiniile tineretului, care oricum nu este destul de încurajat să voteze, sunt eclipsate de implicarea populaţiei mai în vârstă (…) Mai mult, când ne referim la democraţie, copiii nu contează în democraţie. Vă întrebăm din nou de ce? Am vrea mai multă autonomie în scopul de a ne reprezenta singuri. Tot de la vârsta de 16 ani ar trebui să ni se permită să deschidem un ONG, să ne reprezentăm singuri. Dacă ne puneţi la îndoială competenţa, asta demonstrează inechitate, astfel încât competenţa adulţilor nu e pusă niciodată la îndoială, nu vedem vreun test acordat adulţilor, înainte ca ei să voteze’, a argumentat reprezentantul programului UNICEF.
Boardul Copiilor din România este un grup format din copii de diferite vârste, din diferite oraşe, din mediul urban şi rural, provenind din medii familiale şi din sistemul de protecţie a copilului, cu origini etnice diferite şi cu o experienţă variată în domeniul reprezentării. Pentru unii dintre ei, este prima dată când vocea lor ajunge la factorii de decizie. Boardul Copiilor din România a redactat versiunea preliminară a ‘Declaraţiei de la Bucureşti a copiilor din Uniunea Europeană’, un apel urgent adresat Uniunii Europene şi statelor sale membre de a se asigura că participarea copiilor devine o prioritate şi o realitate. AGERPRES / (AS – autor Sorinel Peneş, editor: Marius Frăţilă)
