Senatorul PNL Liviu Brătescu, membru al Comisiei pentru cultură, propune un proiect legislativ care prevede punerea în siguranţă, anual, a 100 de clădiri monument istoric din cele 850 înregistrate la nivel naţional, aflate în stare de degradare, lucrări ce vor fi finanţate din alocarea a 3% din veniturile societăţilor din jocurile de noroc.
‘Avem 850 de clădiri – monument istoric aflate în prag de prăbuşire la un cutremur ceva mai serios (…). Proiectul îşi propune salvarea a 100 de clădiri în fiecare an, la nivel naţional (…). Sursa de finanţare o avem din 2016. Există un text de lege care spune că 3% din veniturile societăţilor care îşi desfăşoară activităţile în zona jocurilor de noroc trebuie să meargă spre Ministerul Culturii. Niciodată acest proiect de lege nu a fost aplicat până în acest moment. În urma discuţiilor pe care le-am avut cu meseriaşi în zona finanţelor, am rafinat prevederile acestui articol pentru ca legea aceasta din 2016 să poată fi cu adevărat aplicată. Astfel, aşa cum merge astăzi spre Comitetul Olimpic Român 1% din veniturile societăţilor din jocurile de noroc şi 0,5% către Comitetul Paralimpic, 3%, aplicând aceste prevederi existente deja să meargă spre Ministerul Culturii pentru intervenţia în regim de urgenţă’, a transmis marţi Brătescu, la o dezbatere cu tema ‘Clădirile-monument: finanţare pentru restaurare, valorificare, protecţie prin legi coerente’.
Senatorul liberal a precizat că proiectul vizează punerea în siguranţă, anual, a cel puţin două astfel de clădiri şi nu mai mult de patru, în fiecare judeţ.
‘Este de datoria noastră să realizăm o împărţire a acestor 100 de poziţii din cadrul unui program naţional în mod echitabil pentru toate judeţele. Fiecare judeţ are cel puţin două poziţii în această listă, Bucureştiul am pornit din start cu patru, după care (…) o completare, astfel încât în această listă de 100 de monumente fiecare judeţ are cel puţin două, nu mai mult de patru. Esenţa acestui proiect de lege are ca principal principiu această idee a descentralizării, pentru că, din momentul în care vom şti exact sumele, mecanismul e simplu. Ministerul Culturii, odată ce are banii încasaţi prin fişa de buget, aceştia merg către Direcţia Judeţeană de Cultură care organizează finanţare şi Comisia zonală a Monumentelor Istorice organizează’, a punctat Brătescu, menţionând că proiectul a primit deja aviz pozitiv de la Comisia pentru buget-finanţe şi raport de admitere la Comisia pentru cultură.
Un alt proiect la care s-a referit Brătescu se referă la crearea unui cadru legal prin care să se dea posibilitatea autorităţilor locale să poată interveni pentru a pune o astfel de clădire în siguranţă, în condiţiile în care aceasta intră într-o fază de degradare, iar proprietatea are un statut juridic neclar.
‘În prea multe cazuri, autorităţile locale, neavând un cadru legal, stau şi observă, constată cum anumite clădiri – monument istoric intră într-o fază de degradare şi pentru că nu este cunoscut nici proprietarul sau se află în diferite faze procesuale de moşteniri de natură juridică, iar autorităţile locale declară că nu pot să intervină. Şi atunci e de datoria noastră ca pe viitor să creăm un cadru legal în care pentru aceleaşi lucrări de intervenţie pentru punere în siguranţă autorităţile locale să aibă posibilitatea să poată interveni pentru a putea pune clădirea în siguranţă, după care să poată vorbi cu proprietarii când se va defini clar cine este proprietar’, a explicat senatorul.
Brătescu a vorbit, totodată, despre o a treia iniţiativă legislativă care vizează acordarea unor facilităţi proprietarilor de clădiri – monument istoric.
‘Un alt proiect de lege care a plecat de la Biroul permanent al Senatului spre CES şi spre Consiliul Legislativ. Sunt în faza de discuţie pe un text de lege, pentru că trebuie să ne schimbăm filosofia de raportare faţă de cei care au clădiri monument istoric. Rolul acesta pe care statul român îl joacă astăzi, doar poliţistul rău, care vine şi îi amendează pe oameni fără să ofere un sprijin financiar, acces la credit, scutiri de taxe. Cred că trebuie să înceteze şi să ne schimbăm filosofia şi modul în care ne raportăm la cei care au clădiri monument – istoric’, a detaliat Brătescu.
În context, Ştefan Bâlici, şeful Ordinului Arhitecţilor din România, a sugerat elaborarea unui regulament pentru clarificarea termenilor, ce se înţelege prin punere în siguranţă a clădirii şi să se detalieze procedural aspectele referitoare la evaluarea acestor clădiri.
‘E vorba de calitatea intervenţiei asupra clădirii, trebuie să existe nişte criterii de calitate încorporate în acordarea finanţării, în ceea ce priveşte obiectivele şi metodele de lucru. Trebuie un regulament de desfăşurare a acestui program. Aş mai menţiona capacitatea profesională a celor care intervin, care este foarte slabă (…). E greu să atragi specialişti buni în sistem’, a susţinut Bâlici.
Răzvan Munteanu, director executiv al Administraţiei principale pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic din Primăria Capitalei, a arătat disponibilitatea instituţiei pe care o conduce, în care există arhitecţi şi structurişti, de a se alătura unui grup de lucru, a evidenţiat rolul autorităţilor locale în a intrerveni în cazul clădirilor – monument proprietate privată şi a propus ca în lege să existe posibilitatea ca la nivel local să existe fonduri pentru punerea în siguranţă a clădirilor.
‘Aş propune să existe posibilitatea ca la nivel local, în funcţie de alocările bugetare locale şi primăriile de sector, de municipii, să poată aloca fonduri pentru punerea în siguranţă a clădirilor. De asemenea, ar trebui să avem la nivel local un instrument prin care să putem interveni în 24 – 48 de ore, asupra unor clădiri – monumente istorice, care sunt în pericol de degradare iminentă, în baza unor documente emise de specialişti. De asemenea, odată cu punerea în siguranţă, ar trebui clar definit un termen de intervenţie pentru consolidare şi restaurare’, a spus Munteanu. AGERPRES /(A-autor: Sorinel Peneş, editor: Mihai Simionescu)
