Senatul a adoptat, în şedinţa plenului de marţi, OUG 33/2021 pentru modificarea şi completarea Legii 156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, amendând actul normativ prin introducerea unui termen de cel puţin cinci zile pentru lucrătorii plasaţi, pentru prima dată, la muncă în străinătate pentru studierea şi înţelegerea contractului pe care urmează să îl semneze.
Au fost înregistrate 125 de voturi ‘pentru’ şi o abţinere.
Potrivit unui amendament adoptat în Comisia de muncă a Senatului şi aprobat de plen, ‘agenţii de plasare şi furnizorii de servicii de plasare a forţei de muncă au obligaţia de a se asigura că lucrătorii plasaţi la muncă în străinătate au avut timp suficient alocat pentru studierea ofertelor ferme de muncă anterior semnării contractelor şi că le-a fost explicat conţinutul acestora în detaliu’.
Timpul minim este de 5 zile în cazul lucrătorilor aflaţi la prima intermediere, iar pentru cei care au mai beneficiat de servicii de intermediere timpul maxim de studiere a ofertelor ferme de muncă şi explicarea acestora este de două zile.
Printre modificările propuse în OUG se află şi prevederea că partea română va negocia, pentru lucrătorii sezonieri, anterior încheierii acordurilor şi înţelegerilor, inclusiv clauze referitoare la condiţiile de cazare oferite de angajatori, respectând normele naţionale din statul de primire, acordarea unei indemnizaţii pentru asigurarea hranei zilnice şi decontarea cheltuielilor de transport dus-întors către domiciliul din România.
Ofertele ferme de locuri de muncă din străinătate pentru lucrătorii sezonieri, cu toate specificaţiile acestora, se asigură atât în limba statului de destinaţie sau într-o altă limbă de circulaţie internaţională, cât şi în limba română, şi trebuie să cuprindă, pe lângă alte elemente, şi asigurarea de sănătate pe perioada contractuală sau angajamentul că angajatorul lucrătorului sezonier încheie pentru acesta asigurarea de sănătate pe perioada contractuală, mai prevede ordonanţa.
De asemenea, în cazul în care deplasarea lucrătorilor către acelaşi loc de muncă din statul de destinaţie se efectuează în grupuri mai mari de 10 persoane, agentul de plasare a forţei de muncă şi furnizorul de servicii de plasare a forţei de muncă vor avea obligaţia organizării transportului prin persoane juridice autorizate să efectueze transport internaţional de persoane.
Agenţii de plasare a forţei de muncă şi furnizorii de servicii de plasare a forţei de muncă au obligaţia şi de a se asigura că, anterior deplasării acestora, lucrătorii plasaţi la muncă în străinătate deţin toate documentele necesare accesului în statul de destinaţie şi au toate informaţiile referitoare la condiţiile speciale de intrare în statul de destinaţie, respectiv, la regulile speciale care trebuie respectate, conform legislaţiei statului de destinaţie, în condiţiile existenţei unui risc epidemiologic.
OUG 33/2021 va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
