Plenul Senatului a adoptat, luni, în calitate de for decizional, cu 83 de voturi ‘pentru’, 37 ‘împotrivă’ şi trei abţineri, proiectul legislativ privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, una dintre modificări fiind eliminarea abaterii disciplinare privind nerespectarea de către judecători a deciziilor CCR, amendament ce fusese admis în forma adoptată de Camera Deputaţilor.
Comisia parlamentară pentru legile Justiţiei a eliminat, săptămâna trecută, din forma adoptată de Camera Deputaţilor a Statutului procurorilor şi judecătorilor, abaterile disciplinare ce vizează ‘nerespectarea în mod vădit şi nejustificat a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, a deciziilor Curţii Constituţionale şi a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii ori în dezlegarea unor chestiuni de drept, în acord cu prevederile art. 20 şi art. 148 din Constituţia României, republicată’.
Preşedintele interimar al Senatului, senatorul PNL Alina Gorghiu, a susţinut că eliminarea sancţiunii privind nerespectarea deciziilor CCR consolidează independenţa judecătorului şi ‘îl lasă să judece liber’.
‘Există în spaţiul public o dezbatere legată de faptul că România nu ar mai fi stat suveran dacă s-ar adopta legile Justiţiei în această formă şi care nu are deloc susţinere în privinţa argumentelor juridice. Menţinerea în lege a sancţiunii privind nerespectarea deciziilor CCR ar fi însemnat că judecătorul nu poate să judece decât ameninţat de o abatere disciplinară. Eliminarea abaterii disciplinare responsabilizează judecătorul, îi consolidează independenţa, îl lasă să judece liber, recunoscându-l astfel egal cu toţi magistraţii europeni. Nu este absolut niciun fel de problemă că s-a eliminat din seria de abateri disciplinare nerespectarea deciziilor CCR, pentru că sensul eliminării acestei abateri este de a consolida independenţa judecătorului român, în linie cu standardele consacrate în toate în statele democratice’, a afirmat, Gorghiu, la Senat.
Senatorul PSD Robert Cazanciuc a declarat, în plen, că aceste legi ‘garantează independenţa Justiţiei şi o protejează împotriva oricărei ingerinţe interne sau externe’. El a adăugat că aceste dispoziţii nu sunt un ‘privilegiu’ pentru judecător sau procuror.
‘Sunt o garanţie (n.r. dispoziţiile) pentru fiecare dintre noi că nimeni, dar nimeni, nu se va amesteca în treburile Justiţiei. Am avut grijă să includem aici, explicit, faptul că nu sunt posibile imixtiuni ale politicului, ale serviciilor secrete, că practici confuze sau condamnabile din trecut nu se mai pot strecura în activitatea magistraţilor. Misiunea acestui pachet de legi este aceea de a nu mai lăsa să se întâmple astfel de abateri în viitor. Misiunea noastră este de a implementa legi bune, care să permită, dar mai ales să oblige la buna, profesionista, independenta şi dreapta Justiţie’, a punctat Cazanciuc.
Liderul grupului parlamentar USR, Radu Mihail, a afirmat, la explicarea votului, că partidul pe care îl reprezintă este singurul care a rămas pe aceeaşi poziţie proeuropeană pentru statul de drept.
‘Acum ceva ani, în acest plen, luptam împotriva legilor justiţiei lui Dragnea, societatea civilă lupta împotriva acelor legi. Astăzi, societatea civilă a adunat 144.000 de semnături, de oameni care ne atrag atenţia că nu facem bine ce facem dacă votăm aceste legi. USR este singurul partid consecvent care a rămas pe aceeaşi poziţie proeuropeană pentru statul de drept’, a afirmat Mihail.
Parlamentarii au adoptat şi un amendament care stipulează că promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Concursul urmăreşte selecţia judecătorilor ‘care corespund celor mai înalte standarde de competenţă profesională’, evaluate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi de ‘integritate, conduită şi deontologie’, evaluate de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Un alt amendament adoptat se referă la concursul de promovare a magistraţilor. ‘La punctaje egale au prioritate candidaţii care au vechime mai mare în funcţia de judecător, respectiv procuror, iar în cazul în care egalitatea se păstrează după aplicarea acestui criteriu vor fi avute în vedere în următoarea ordine: vechimea în gradul profesional deţinut, nota obţinută la concursul de promovare pe loc. În circumscripţiile instanţelor şi Parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi’, prevede amendamentul. AGERPRES /(A, AS – autor: Sorinel Peneş, editor: Cătălin Alexandru)
