Senatul a adoptat luni, în calitate de Cameră legislativă decizională, două proiecte iniţiate de parlamentarii PNL şi USR care vizează abrogarea reglementării prin care se permitea ieşirea anticipată la pensie a judecătorilor şi procurorilor.
Proiectele au fost adoptate cu 108 voturi ‘pentru’, 11 ‘împotrivă’, respectiv 72 de voturi ‘pentru’ şi 50 ‘împotrivă’.
Comisia juridică din Senat a analizat propunerea legislativă pentru modificarea OUG nr. 92/15 octombrie 2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, împreună cu propunerea legislativă L84/2020 pentru abrogarea dispoziţiilor care reglementează posibilitatea pensionării anticipate a personalului de specialitate juridică din sistemul judiciar, ‘întrucât, în esenţă, ambele propuneri legislative reglementează cu privire la dispoziţiile art. 1 pet. 142 din Legea nr. 242/2018, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare’.
Senatorul liberal Iulia Scântei, preşedintele Comisiei juridice, a solicitat în plen un vot favorabil pentru abrogarea acestei prevederi care permitea magistraţilor să iasă la pensie la vârsta de 45 de ani şi după o vechime de 20 de ani.
‘Vă solicit un vot favorabil pentru acest proiect de lege care abrogă definitiv o norma propusă de PSD în Comisia Iordache care permitea judecătorilor şi procurorilor să iasă la pensie la doar vârsta de 45 de ani şi doar după o vechime de 20 de ani. Este o sfidare la adresa românilor, întrucât această lege ar fi creat o nouă categorie privilegiată de tineri pensionari, într-o ţară în care majoritatea oamenilor ies la pensie la vârsta de 65 de ani. Prin votul senatorilor şi adoptarea acestei legi, vom reveni la normalitate, la pensionarea judecătorilor şi a procurorilor la 60 de ani şi cu o vechime de 25 de ani. Pentru criterii care ţin de motive personale, de boală, aşa cum detaliază şi CSM, există alte prevederi în conţinutul Legii 303/2004, care protejează acel magistrat care nu îşi poate exercita calitatea şi atribuţiile de judecător sau de procuror din motive de sănătate, să beneficieze de suspendare din funcţie cu beneficiul indemnizaţiei egale cu 80% din indemnizaţia de încadrare ca magistrat. Prin urmare, vă cer un vot favorabil de abrogare definitivă a acestei norme pentru a evita dezastrul. Metoda aleasă de PSD va bloca instanţele din România, va întârzia accesul la justiţie al românilor, lungind durata proceselor şi anchetelor penale’, a susţinut Scântei.
În replică, senatorul PSD Titus Corlăţean a afirmat că amendamentul în cauză nu aparţine social-democraţilor, ci a fost propus de magistraţi, de asociaţii profesionale şi de CSM.
‘Au fost cam 70 – 80% din totalul amendamentelor care nu au fost prezentate de către partide politice, nici de PSD, nici de alţii, au fost prezentate de asociaţii de magistraţi, de CSM, chiar şi de Parchetul General şi care au fost preluate în dezbateri de către parlamentari, inclusiv de PSD. Acest amendament cu vechimea nu aparţine PSD-ului şi este incorect să spuneţi acest lucru. A fost propus de magistraţi, de asociaţii şi de CSM. Obsesia bolnavă de a arunca orice fel de vinovăţie…’, a susţinut Corlăţean.
Potrivit expunerii de motive, reglementarea pentru care s-a solicitat abrogarea ar fi avut ca efect, pe termen scurt, pensionarea unui număr însemnat de judecători şi procurori, situaţie cu un impact major asupra bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi a Parchetelor. ‘De asemenea, din cauza insuficienţei numărului magistraţilor, vor fi puse in primejdie şi eficienţa şi calitatea actului de justiţie, precum şi respectarea principiului soluţionării cauzelor într-un termen rezonabil’, se arăta în document.
