Senatul şi-a adoptat, luni, în plen, bugetul pe anul 2024, înregistrându-se 55 de voturi ‘pentru’, 17 ‘împotrivă’ şi 13 abţineri.
Potrivit proiectului, bugetul Senatului României pe anul 2024, finanţat din resurse de la bugetul de stat, se stabileşte la suma de 355.025.000 lei credite de angajament şi 355.025.000 credite bugetare, în creştere cu 9,25% faţă de bugetul anului trecut.
‘Bugetul aferent anului 2024 o să aibă o creştere de 9,25% faţă de bugetul anului 2023. Asta pentru că Senatul României va organiza întrunirea rotativă a OSCE, va sărbători 160 de ani de la înfiinţarea Senatului României şi nu în ultimul rând, anul viitor va trebui să plătim cotizaţiile la organismele internaţionale din care face parte Parlamentul României, în baza înţelegerii celor două camere. Anul acesta a plătit Camera Deputaţilor, anul viitor o să plătească Senatul’, a precizat senatorul Ciprian Pandea, chestor.
Proiectul a fost contestat de liderul grupului USR, Radu Mihail, care a criticat creşterea cheltuielilor prevăzute în bugetul Senatului, în contextul în care Guvernul actual a solicitat reducerea acestora cu instituţiile statului.
‘Astăzi, în Biroul permanent, grupul USR a solicitat să trimitem acest buget înapoi, către Secretariatul General, pentru ca el să fie transformat într-un buget care să corespundă cu voinţa vorbită, nu neapărat înfăptuită, a Guvernului actual, de a reduce cheltuielile statului. Suntem o instituţie de stat şi noi, Senatul, vom vota acum un buget prin care să ne creştem cheltuielile şi problema nu e numai faptul că ne cresc cheltuielile în acest proiect de buget, problema e pe ce se duc banii. E o tragedie faptul că noi continuăm să prevedem în bugetul Senatului bani pentru Institutul Levantului, pentru Institutul Revoluţiei Române, bani pentru sinecuri de partid (…). Declaraţiile domnului Ciolacu unde sunt? Ce facem cu instituţiile care dispar, nu dispar, sunt alimentate şi mai tare (…). Vă rog să reflectaţi la un lucru, în acest buget se află zeci de milioane de lei, încă, pentru pensii speciale pe care nu aţi fost în stare nici acum să le daţi la o parte’, a susţinut Mihail.
În replică, liderul grupului PSD, Lucian Romaşcanu, i-a transmis lui Radu Mihail, în legătură cu desfiinţarea unor instituţii, că nu crede că se ia în calcul desfiinţarea Senatului, dar e posibil să se desfiinţeze prin neparticiparea senatorului USR la legislatura următoare.
‘Mi s a explicat, şi nu pot să nu fiu de acord, mai ales că am condus o perioadă, şi domnul Radu Mihai, delegaţia Parlamentului României la OSCE, şi ştim că la anul avem aceste costuri cu organizarea, mi s-a spus şi de 160 de ani de Senat, deci evident că există justificări pentru aşa ceva. Ce nu am înţeles din discursul antevorbitorului meu a fost despre desfiinţarea unor instituţii. Nu cred că se pune în calcul desfiinţarea Senatului, dar, pentru îndeplinirea unui vis, pentru dumneavoastră e posibil să se desfiinţeze prin neparticiparea la legislatura următoare’, a punctat Romaşcanu.
Conform proiectului, cheltuielile de personal se ridică la 105.482.000 lei.
Suma alocată la capitolul ‘Bunuri şi servicii’ este de 52.498.000 lei.
La titlul ‘Transferuri între unităţi ale administraţiei publice’ este prevăzută suma de 7.000.000 lei.
‘Veniturile realizate de Senatul României vor fi reţinute integral de către acesta pentru acoperirea unor cheltuieli curente şi de capital aferente activităţilor finanţate din venituri proprii, organizate cu aprobarea Biroului permanent. Disponibilităţile înregistrate la sfârşitul anului se vor reporta în anul următor, pentru a fi cheltuite cu aceleaşi destinaţii. Biroul permanent al Senatului poate aproba utilizarea încasărilor şi pentru alte destinaţii, în condiţiile legii’, se stipulează în proiectul adoptat. AGERPRES /(A, AS – autor: Sorinel Peneş, editor: Cătălin Alexandru)