Sesizarea referitoare la Legea privind realizarea Spitalului Militar Regional ‘Carol I’ la Constanţa – la CCR

Curtea Constituţională a României (CCR) discută, joi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind aprobarea obiectivului de investiţii Spitalul Militar Regional ‘Carol I’ pe raza municipiului Constanţa. ‘Considerăm că această lege contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la respectarea principiului separaţiei puterilor în stat, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 61 alin. (1) teza a doua, conform cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, precum şi celor ale art. 111 alin. (1) teza a doua privind informarea Parlamentului şi ale art. 138 alin. (5), referitoare la obligativitatea stabilirii surselor de finanţare pentru cheltuielile bugetare’, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate transmisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, în luna iunie. Şeful statului susţine că legea criticată are caracter individual, fiind concepută să impună dispoziţii pentru un singur caz, determinat concret, ‘intuitu personae’. În opinia sa, Parlamentul a nesocotit dispoziţiile din Constituţie referitoare la separaţia puterilor în stat, reglementând într-un domeniu ce ţine de competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, viciu de natură să antreneze neconstituţionalitatea legii în ansamblul său. ‘O lege trebuie să fie elaborată în conformitate cu Constituţia, să reprezinte actul juridic al Parlamentului, să exprime şi să reglementeze relaţii sociale generale. Or, în cazul de faţă, legea dedusă controlului de constituţionalitate creează cadrul normativ pentru realizarea unei operaţiuni juridice cu caracter individual, aplicabil doar unui singur caz expres determinat, acela al aprobării obiectivului de investiţii Spitalul Militar Regional ‘Carol I’. (…) Apreciem că legea supusă controlului de constituţionalitate contravine, pe de o parte, art. 1 alin. (4) din Constituţie referitoare la respectarea principiului separaţiei puterilor în stat şi dispoziţiilor constituţionale ale art. 61 alin. (1) ce consacră rolul Parlamentului, iar, pe de altă parte, încalcă prevederile art. 16 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia ‘nimeni nu e mai presus de lege’, precum şi prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră obligativitatea erga omnes a deciziilor Curţii Constituţionale’, se explică în sesizare. Potrivit şefului statului, această lege prevede finanţarea investiţiei de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale, prin alocări suplimentare, însă nu a fost transmisă Guvernului solicitarea de a elabora fişa financiară, care este obligatorie. El menţionează şi că nici expunerea de motive a legii criticate nu detaliază impactul bugetar al soluţiilor legislative preconizate şi nici nu indică sursa de finanţare. ‘Prin urmare, întrucât cheltuielile stabilite prin textele legii criticate afectează bugetul de stat, învederăm faptul că adoptarea unor asemenea prevederi nu se putea realiza decât după cererea prealabilă a informării Parlamentului, formulată de acesta şi înaintată Guvernului. De aceea, solicităm Curţii Constituţionale să constate neconstituţionalitatea în ansamblu a legii deduse controlului, prin raportare la dispoziţiile art. 111 alin. (1) teza a doua şi ale art. 138 alin. (5) din Constituţie’, mai arată Iohannis.