Credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc luni pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Apostolul românilor. În acest an, marea sărbătoare are loc în condiţii sanitare stricte, impuse de pandemia de coronavirus. Parohul Bisericii ‘Sfântul Gheorghe-Nou’ din Bucureşti, părintele Emil-Nedelea Cărămizaru, îi îndeamnă pe credincioşi să petreacă această sărbătoare în ‘unire şi nu în dezbinare’. ‘Prăznuirea Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al României, şi Ziua Naţională a ţării noastre, 1 Decembrie, ne găsesc anul acesta, sub auspiciile nefaste ale nemiloasei boli ce macină lumea de azi. Mulţi confraţi de-ai noştri suferă prin spitale, iar alţii au plecat către Cer datorită nemiloasei molimi. Biserica mamă a românilor îşi cheamă fiii, aşa cum a făcut-o întotdeauna de-a lungul veacurilor, mai ales la vreme de necaz şi de încercare, la unitate şi împreună lucrare spre binele tuturor’, a transmis părintele Cărămizaru. El a adăugat că popoarele care au reuşit să prospere spiritual, cultural şi economic au înţeles că, indiferent de opţiunile ideologice, filosofice sau politice, trebuie să-şi dea mâna, pentru a trece prin greutăţile inerente ale istoriei. ‘Tocmai de aceea, fiii acestei ţări au responsabilitatea ca astăzi, nu mâine, să înţeleagă, în acest ceas, al doisprezecelea, că numai în unire şi nu în dezbinare, la umbra Crucii lui Hristos, vor putea scoate această sfântă şi prea frumoasă Românie din marasmul creat de neînţelegeri, lipsa păcii şi a dialogului dintre fraţi, dezbinare. Dumnezeu iubeşte România şi România îl iubeşte pe Dumnezeu!’, a subliniat preotul. El a chemat la ajutorarea celor aflaţi în spitale, bolnavi sau abandonaţi, a celor nevoiaşi. ‘Acesta este cu adevărat un gest care ne defineşte ca adevăraţi creştini, ce putem trece de la cuvânt la faptă în mod natural, arătându-ne astfel identitatea spirituală, ce ne defineşte ca oameni. Faptul că prăznuirea Sfântului Apostol Andrei este într-o simbioză, nu numai calendaristică, ci şi spirituală, cu sărbătoarea naţională a scumpei noastre Românii, ne poate arăta ai cui suntem, de unde venim şi încotro mergem. Suntem cu adevărat un popor născut creştin, cu vocaţie pentru credinţă, iubitor de pace şi de frumos, iubitori de bine şi mai ales făcători de bine’, a mai evidenţiat preotul Emil-Nedelea Cărămizaru. Frate al Sfântului Apostol Petru, Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Apostolul românilor, a fost pescar în Betsaida, cetate aflată pe malul Lacului Ghenizaret. Sfântul Andrei este cel care pentru prima dată L-a făcut cunoscut pe Hristos, spunând fratelui său Simon (Petru), că L-a aflat pe Mesia: ‘Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, şi i-a zis: am găsit pe Mesia. Şi l-a adus la Iisus. (Ioan 1, 41, 41)’. Pentru aceasta, Sfântului Andrei i se mai spune şi Apostolul cel dintâi chemat al Domnului. Din zilele acelea, Sfântul Apostol Andrei a urmat Mântuitorului, însoţindu-l pe drumurile Ţării Sfinte, ca şi ceilalţi apostoli. Sfântul Andrei a fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul şi de la acesta a aflat de întruparea Mântuitorului Hristos. Misiunea de creştinare pe care a avut-o a început după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, când Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea pentru propovăduire. Potrivit tradiţiei Bisericii, Sfântului Andrei i-a căzut la sorţi să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, în ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi în Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea. Sfântul Apostol Andrei a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus mai pe urmă ‘Crucea Sfântului Andrei’. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în 1995, ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roşie, între sfinţii mari ai Ortodoxiei. Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României în anul 1997. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească naţională. De asemenea, Sfântul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul Catedralei Mântuirii Neamului. Tradiţia şi folclorul românesc amintesc despre prezenţa Sfântului Andrei în părţile Dobrogei, unde apostolul şi însoţitorii săi şi-au găsit loc de odihnă într-o peşteră. În anul 1943, episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos a sfinţit acest aşezământ cu numele de ‘Peştera Sfântului Apostol Andrei’. În prezent în acest loc a fost ridicat un complex monahal. Ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei, a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează.