Preşedintele Partidului Verde, Luminiţa Simoiu, susţine că frecvenţa cu care se opresc cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Kozloduy – Bulgaria ar trebui să fie alarmantă pentru autorităţile din România, cărora le solicită să sprijine demersul societăţii civile de a elimina acest pericol. Potrivit Luminiţei Simoiu, CNE Kozloduy funcţionează ilegal din punct de vedere al convenţiilor internaţionale de profil, iar cele două reactoare care mai sunt în funcţiune (reactoarele 5 şi 6) s-au oprit de şapte ori în ultimele 18 luni, pentru că au ‘deficienţe tehnice grave’, după cum a constatat o comisie tehnică pre SALTO (Safe Long Term Operation). ‘Pericolul de la Kozloduy a devenit tot mai mare pentru România din cauza celor două reactoare învechite (…) a căror perioadă de funcţionare a fost prelungită ilegal cu încă 30 de ani, cu încălcarea convenţiei ESPOO, pentru că România, ca stat posibil afectat, nu a fost consultată. Cele două reactoare au început să dea rateu după rateu, cu o frecvenţă cel puţin periculoasă, care îngrijorează foarte mult populaţia din zona de sud a României şi care ar trebui să le provoace insomnii autorităţilor publice centrale şi locale, cu resposabilităţi în zonă de pe ambele maluri ale Dunării. O comisie tehnică pre SALTO (Safe Long Term Operation) a evaluat reactoarele 5 şi 6 şi a constat că există deficienţe tehnice grave, din cauza, citez, ‘aging of the reactor and components”, a declarat vineri, pentru AGERPRES, Luminiţa Simoiu, preşedintele Partidului Verde, expert în arme chimice al Organizaţiei Naţiunile Unite. Preşedintele Partidului Verde afirmă că pericolului generat de Centrala de la Kozloduy i se adaugă şi cel produs de construirea unui mega-depozit de 350.000 de tone de deşeuri radioactive la Radiana, Bulgaria, în perimetrul Kozloduy, la graniţa cu România, care a obţinut avizul Agenţiei de Mediu Dolj. ‘Ca şi cum nu ar fi destul, la pericolul nuclear care se pare că este iminent, se adaugă şi mega-depozitul de deşeuri radioactive, 350.000 de tone, la graniţa cu România, 4 kilometri faţă de Dunăre. Proiectul a obţinut avizul Agenţiei de Mediu Dolj pe motiv că nu prezintă impact în context transfrontalier, pentru că angajaţii de aici nu au gândit de două sau poate niciodată. Este cel puţin ciudată poziţia autorităţilor locale şi centrale de mediu, în condiţiile în care societatea civilă a trimis în martie 2018 o contestaţie finanţatorului acestui depozit, care este Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), contestaţie pe care finanţatorul a admis-o. Partidul Verde sprijină toate demersurile societăţii civile din România de a elimina pericolul nuclear de la Kozloduy şi solicită tuturor formaţiunilor politice să se implice la toate nivelurile pentru atingerea acestui obiectiv’, a mai afirmat preşedintele Partidului Verde. Potrivit sursei citate, celor două reactoare care funcţionează în acest moment la Kozloduy li se vor mai adăuga încă două unităţi nucleare, 7 şi 8, ultima fiind un reactor construit în urmă cu circa 40 de ani. ‘Conform ultimelor informaţii din Bulgaria, la cele două reactoare care stau să se dezintegreze se vor mai adăuga încă două unităţi nucleare, 7 şi 8, ultima fiind un reactor controversat, construit în urmă cu circa 40 de ani. Acum se ridică întrebarea, cel puţin retorică, dacă durata acestuia de funcţionare nu cumva a expirat înainte de a fi pus în funcţiune? Unitatea 8 a fost destinată iniţial proiectului nuclear Belene şi, ulterior, autorităţile bulgare au decis să îl aducă la Kozloduy, mărind atât garnitura de reactoare, cât şi pericolul nuclear. Concentrarea unui asemenea arsenal nuclear în proximitatea bazei NATO de la Deveselu trebuie să le dea insomnii conducătorilor din România, mai ales că anul 2021 a început sub auspicii nu prea fericite: pe lângă drama în continuare numită COVID -19, în urmă cu două săptămâni s-a oprit reactorul 5 de la Kozlodui după declanşarea alarmei de siguranţă’, afirmă preşedintele Partidului Verde. Luminiţa Simoiu menţionează că anul acesta se împlinesc 35 de ani de la accidentul de la Cernobîl şi 10 ani de la cel de Fukushima, iar un accident la Kozloduy ar fi un dezastru atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria. ‘Evenimentele acestea repetate de la Kozloduy ar trebui să reîmprospăteze memoria, mai ales autorităţilor. Asigurările date de către autorităţile bulgare care, referitor la ultimul incident, susţin că nu au fost scăpări de radiaţii, nu sunt deloc de natură să încurajeze nepăsarea pandemică a autorităţilor de pe ambele maluri ale Dunării. Întrebarea se pune cât timp va mai dura pentru ca reactoarele îmbătrânite de la Kozloduy să nu se mai oprească neplanificat, ‘din proprie iniţiativă’, pentru a împiedica o catastrofă nucleară? Ambiţiile nucleare ale Bulgariei, susţinute tacit de autorităţile de la Bucureşti pe motiv că ‘şi noi avem Cernavodă’, sunt în acest context o imensă iresponsabilă, pentru că aici discuţia este mult mai amplă. Sunt pregătite ambele ţări să facă faţă unui accident nuclear la Kozloduy? Răspunsul este clar nu, dacă luăm în considerare numai infrastructura spitalicească din Romania, care, după cum arată şi după cum funcţionează nu merită nici măcar denumirea de infrastructură. Este un cumul de aparate montate într-un spaţiu plin de infecţii în care mişună bacterii şi virusuri cu garnituri împrospătate, unde pacienţii mor arşi de vii (unii), iar alţii de malpraxis, nepăsare, birocraţie’, a mai spus preşedintele Partidului Verde.