În apropierea oraşului Năvodari se află singura colonie de pelicani creţi care poate fi văzută pe teritoriul României, în afara Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Pelicanul creţ este o specie strict protejată, fiind totodată o specie simbol pentru Delta Dunării. Spre deosebire de pelicanul comun, el nu este un migrator pe distanţă lungă. Este mult mai puţin numeros în România şi cuibăreşte în câteva locuri, în colonii foarte restrânse, de câteva zeci de perechi. Are penajul de culoare alb suriu. În penaj nupţial, pe cap apare un moţ de pene buclate şi moi, care la păsările foarte bătrâne atinge o lungime de 14-16 cm, iar guşa se colorează intens în roşu coral.
Colonia de lângă Năvodari a început să se formeze în urmă cu zece ani, iar în prezent numără 50-60 de perechi. Sebastian Bugariu, biolog în cadrul Societăţii Ornitologice Române (SOR) şi coordonator pentru România al proiectului ‘Pelican Way of LIFE’, spune că pelicanii poate fi urmăriţi cu instrumente optice, dar accesul în proximitatea acestora este interzis. ‘Deranjul asupra coloniei trebuie evitat complet’, a subliniat Bugariu.
‘Este de o importanţă deosebită faptul că, în urmă cu aproximativ zece ani, aici s-a stabilit o nouă colonie, în afara Deltei Dunării, semn că există în ultimele decenii o redresare a populaţiei, că începe să reocupe diferite zone din vechiul areal de cuibărit şi să alcătuiască noi colonii. (…) În urmă cu aproximativ zece ani au apărut patru-cinci perechi şi, progresiv, numărul a crescut de la un an la altul, ca urmare a faptului că au întâlnit condiţii foarte bune în zonă. La ora actuală, efectivul e undeva între 50-60 de perechi, ceea ce pentru o colonie de pelicani – trebuie spus că ei cuibăresc în efective mult mai mici, în colonii mai dispersate – este un număr foarte bun’, a adăugat biologul.
Sebastian Bugariu susţine înfiinţarea unui centru de informare în zonă, din programul căruia să facă parte activităţi educaţionale. Acesta ar putea fi realizat în parteneriat cu Agenţia Naţională pentru Arii Protejate sau cu autoritatea locală.
‘Este o zonă care se păstrează încă foarte bine din punct de vedere natural. E o zonă care găzduieşte foarte multe specii de păsări în migraţie şi în perioada de cuibărit. În acelaşi timp, este sit Natura 2000, deci are statut de arie naturală protejată, cu plan de management şi lucrul acesta este probabil foarte puţin cunoscut de publicul larg. Noi încercăm să aducem în prin plan faptul că, mai ales în zona Dobrogei, încă există foarte multe arii naturale protejate care găzduiesc multe valori naturale’, a precizat acesta.
Pelicanul creţ poate fi văzut în colonia de lângă Năvodari în perioada de cuibărit. În lunile de iarnă se aglomerează în numere mari în zone din Delta Dunării sau din Bulgaria. În ultimele decenii, pentru că s-a îmblânzit clima, cuibăritul a început să aibă loc din ce în ce mai devreme.
‘În ţările din sud-estul Europei, precum Grecia sau Bulgaria, încep cuibăritul chiar în ianuarie. În România, la sfârşitul lunii ianuarie se află în zonele de cuibărit şi în februarie sunt deja pe cuiburi. Acum puii deja sunt mari. (…) În urmă cu câteva decenii, perioada de depunere a ouălor era mai degrabă în luna martie, la ora actuală se poate întâmpla în februarie’, a arătat Bugariu.
Potrivit acestuia, pelicanul este o specie colonială şi gregară, existând un grad mare de interacţiune socială între indivizii din colonie. Există aparent şi o fidelitate faţă de locurile de cuibărit, astfel încât, de multe ori, indivizii care provin dintr-o anumite colonie revin acolo.
‘Străbat distanţe foarte mari în perioade relativ scurte de timp. Specia aceasta cuibăreşte în estul Europei. Anumiţi indivizi au fost urmăriţi cu emiţătoare satelitare şi a reieşit acest lucru – că vizitează diferite ţări, diferite colonii clasice de cuibărit, diferite zone în care specia aceasta creează aglomeraţii în afara perioadei de cuibărit. De multe ori parcurg sute de kilometri într-o singură zi sau în câteva ore. Deci se deplasează din zonele de aglomeraţie din centrul Bulgariei până aici sau de aici în Delta Dunării, înapoi pe Dunăre’, a declarat Sebastian Bugariu.
El a subliniat importanţa turismului de calitate, sustenabil, unde oamenii observă păsările fără să le deranjeze. În acest sens, a atras atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă tipul de excursii scurte organizate în Delta Dunării, cu bărci cu motoare puternice.
‘În Delta Dunării, în perioada de vară, evident, toată lumea vrea să vadă pelicani. E o specie emblematică şi oricine, chiar dacă nu a fost decât de puţine ori sau poate niciodată, la o primă prezenţă vrea să vadă pelicani. Se organizează excursii în Delta Dunării – de multe ori excursii foarte scurte de o zi sau de câteva ore – cu bărci cu capacitate mare, cu motoare mari. Practic, turiştii sunt purtaţi cu viteză mare prin Deltă. Nu apucă să vadă mare lucru. Dacă undeva este identificat un stol de pelicani la hrănire, bărcile intră cu viteză, pentru ca pelicanii să se ridice şi să ofere un spectacol. Acesta este genul de turism pe care noi încercăm să îl combatem. Iubitorii de natură ştiu că nu aşa se face turismul de calitate şi sustenabil. Pentru că sustenabil înseamnă să nu deranjezi păsările în mediul lor’, a punctat biologul.
Un alt pericol îl reprezintă percepţia că pelicanii ar trebui combătuţi, din cauză că ar afecta industria piscicolă. Sebastian Bugariu a pledat pentru acordarea unor compensaţii pentru astfel de pierderi.
‘Aceasta, din păcate, este o percepţie, o mentalitate care are ceva istorie la noi, din perioada de acum câteva decenii bune, când orice specie care intra în competiţie cu omul pentru anumite resurse trebuia combătută. Noi şi la asta lucrăm, încercăm să schimbăm genul acesta de percepţie. Din fericire, generaţiile mai noi au început să înţeleagă acest lucru, faptul că mai ales pe lacuri naturale şi în zone naturale nu se poate avea pretenţia că omul deţine tot. Însă, sigur, e un subiect foarte sensibil, mai ales în condiţiile în care lacurile acestea, toate, sunt amenajări piscicole şi în multe cazuri concesionarii sau proprietarii populează cu peşti şi înregistrează pierderi. Noi susţinem că pentru pierderile de genul acesta ar trebui să existe compensaţii, aşa cum sunt şi în agricultură, cu condiţia ca aceste compensaţii să fie în beneficiul speciilor care sunt, practic, blamate că au creat un prejudiciu’, a mai spus Sebastian Bugariu.
Societatea Ornitologică Română lucrează de peste 20 de ani şi dezvoltă programe de conservare ce vizează protejarea populaţiei de pelicani creţi din România. În prezent, SOR este implicată în cel de-al treilea proiect de acest tip, ‘Pelican Way of LIFE’, care cuprinde activităţi menite să reducă ameninţările la adresa pelicanilor creţi şi să îmbunătăţească habitatul acestora în 27 de situri din România, Bulgaria, Grecia şi Ucraina.
