Deschiderea de noi ambasade în Nepal, Bangladesh și Sri Lanka, sprijinirea firmelor de recrutare a forței de muncă, întărirea cadrului de politici pentru protejarea drepturilor muncitorilor imigranți sunt câteva dintre propunerile avansate într-o scrisoare adresată, vineri, președintelui Nicușor Dan și ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, de către un grup de peste 20 de asociații ale societății civile cu activitate în domeniul drepturilor omului și serviciilor sociale.
‘Organizațiile semnatare, cu activitate în domeniile drepturilor omului și serviciilor sociale, vă scriu pentru a vă atrage atenția asupra problematicii reprezentării diplomatice a României în țările sursă pentru muncitori imigranți. România se confruntă de mai mulți ani cu deficit de forță de muncă, cu precădere în sectoare precum producția, construcțiile, comerțul, HoReCa și serviciile administrative și de suport. În acest context, țara noastră alocă cote crescute de vize de imigrare pentru muncă cetățenilor din țări terțe. Contingentul anual de avize pentru lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă a crescut de cinci ori din 2021 până în prezent, fiind situat în ultimii doi ani la 100.000 și bazat pe cererile concrete din partea angajatorilor români’, se arată în scrisoare.
Potrivit documentului citat, ‘România nu a dezvoltat însă și relațiile diplomatice, consulare și/sau înțelegerile bilaterale cu principalele țări sursă pentru această forță de muncă, inclusiv prin prezența unor atașați pentru muncă’.
Asociațiile semnatare ale scrisorii prezintă situația la jumătatea anului 2025 în ordinea numărului de muncitori autorizați, primele țări fiind Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh și Turcia (fără a include Republica Moldova, care are o situație specială).
* Nepal – Reprezentarea diplomatică a României în Nepal este asigurată de Ambasada României în India. Pentru asistență consulară limitată, există Consulatul Onorific al României la Kathmandu. În 2023, a fost semnat un acord bilateral România – Nepal, care include prevederi referitoare la muncă. În baza acordului, România s-a angajat să urgenteze deschiderea unei reprezentanțe diplomatice în Nepal, dar acest lucru nu s-a întâmplat;
* Sri Lanka – România are ambasadă în Sri Lanka, dar nu a fost numit un ambasador (ci doar un reprezentant de afaceri a.i.), iar echipa este limitată la două persoane. Ambasada nu acordă niciun fel de sprijin în domeniul forței de muncă. Există un acord economic bilateral (în curs de revizuire), dar care nu cuprinde prevederi cu privire la forța de muncă;
* India – România are ambasadă în India, inclusiv secție consulară, și cinci consulate onorifice în alte orașe mari. Echipa ambasadei include un reprezentant de afaceri. Ambasada nu acordă niciun fel de sprijin în domeniul forței de muncă. Există acorduri economice bilaterale, dar care nu cuprind prevederi cu privire la forța de muncă;
* Bangladesh – Reprezentarea diplomatică a României în Bangladesh este asigurată de Ambasada României în India. Pentru asistență consulară limitată, există Consulatul Onorific al României la Dhaka. Nu există acorduri bilaterale relevante în domeniul forței de muncă;
* Turcia – România are ambasadă în Turcia, cu o echipă extinsă, inclusiv secție consulară, și două consulate. Echipa ambasadei include un reprezentant de afaceri. România și Turcia au încheiat numeroase acorduri de cooperare, inclusiv în domenii precum circulația cetățenilor și social.
Potrivit scrisorii, alte țări sursă de forță de muncă în care România are o prezență limitată și/sau insuficientă sunt: Etiopia, Filipine, Egipt, Maroc, Tunisia. ‘Trebuie precizat că, în general, există o simetrie a reprezentării. Prin urmare, nici țările respective nu au o prezență diplomatică în România’, menționează sursa citată.
‘Așa cum se poate observa, România este insuficient reprezentată în principalele țări sursă, în special cele din zona geografică cunoscută sub numele de subcontinentul indian, de unde provin aproape 80% din muncitorii imigranți din țări terțe. Situația se repetă și în alte țări din Asia de Sud-Est. Această absență are consecințe negative importante pe trei paliere: riscuri privind securitatea, infracționalitatea și traficul de persoane; nerespectarea drepturilor fundamentale ale imigranților și costuri ridicate pentru mediul de afaceri din România’, susțin semnatarii documentului.
Potrivit societății civile, ‘aceste probleme se vor acutiza în anii următori, în condițiile în care toate predicțiile economice arată că deficitul de forță de muncă va crește’.
‘Pentru a răspunde pro-activ, România are la îndemână instrumentul diplomației și poate învăța din exemplele țărilor membre UE, inclusiv din acordurile încheiate chiar de țara noastră, înainte de aderarea la Uniune, cu țările în care românii emigrau pentru muncă’, se mai menționează în scrisoare.
Se solicită analizarea cu celeritate a necesității unor demersuri concrete pentru a întări prezența diplomatică a României în țările sursă de forță de muncă, incluzând: deschiderea de noi ambasade în țări precum Nepal, Bangladesh, Sri Lanka, cu atribuții concrete în domeniul forței de muncă; inițierea consultărilor cu alte state membre UE, care primesc forță de muncă din aceleași țări, pentru a găsi cele mai eficiente forme de reprezentare comună; desemnarea unor atașați pe probleme de forță de muncă și sociale în actualele și noile ambasade, cu scopul facilitării recrutării corecte a persoanelor ce doresc să muncească în România; inițierea demersurilor pentru încheierea unor acorduri bilaterale cu țările sursă de forță de muncă, în acest domeniu; implicarea activă a instituțiilor din domeniul muncii în sprijinirea demersurilor firmelor de recrutare; dialog structurat permanent cu sindicatele, patronatele și organizațiile de drepturile omului, pentru întărirea cadrului de politici și legislativ pentru protejarea drepturilor fundamentale ale muncitorilor imigranți.
Printre semnatarii scrisorii se numără: Asociația ActiveWatch, Asociația Respiro Human Rights Research Centre, Centrul de Resurse Juridice, Centrul pentru Inovare Publică, Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, Centrul pentru Resurse Civice, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Confederația Caritas România, Consiliul Național Român pentru Refugiați, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.
Sursa: AGERPRES
Sursa: Ecopolitic.ro
