Societatea Timişoara cere continuarea demersului privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, considerând activitatea acestuia ‘minoră, partizană şi neconvingătoare în aspecte esenţiale ale Revoluţiei’ şi care ‘nu justifică finanţarea institutului de către stat’. În acest sens, Societatea Timişoara le-a trimis, luni, o scrisoare deschisă preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, Anca Dragu şi Ludovic Orban, premierului Florin Cîţu şi vicepremierilor Dan Barna (USP PLUS) şi Kelemen Hunor (UDMR). ‘Vă solicităm finalizarea demersului privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Considerăm finanţarea din partea statului a acestui institut nejustificată. Activitatea institutului a avut un efect minor, partizan şi neconvingător în aspecte esenţiale ale Revoluţiei. Reamintim faptul că a fost dată deja o ordonanţă de urgenţă pentru desfiinţarea acestui Institutut (în 30 decembrie 2019, de către guvernul condus de Ludovic Orban), dar majoritatatea PSD din Parlament a respins acea ordonanţă. Preşedintele României Klaus Iohannis a solicitat Parlamentului reexaminarea legii prin care a fost respinsă ordonanţa de urgenţă, subliniind că instituţia ‘nu a acţionat în vederea atingerii scopului şi misiunii pentru care a fost înfiinţată”, arată Societatea Timişoara într-un comunicat remis, luni, AGERPRES. Prin Legea 556/2004, cercetătorii IRRD şi-au asumat obligaţia de a evalua ‘dimensiunea represiunii, în urma căreia au rezultat morţi, răniţi, arestaţi, molestaţi’. ‘În mod convenabil însă – şi simptomatic pentru conivenţa regimului Iliescu cu fosta Securitate – Institutul înfiinţat de fostul preşedinte ‘nu şi-a propus să stabilească vinovaţii pentru săvârşirea de abuzuri şi crime’, chiar în cazul când ‘faptele au fost evidente şi clare’, şi ‘descrise ca atare în lucrări şi studii’. Considerăm că este un act de ipocrizie şi impostură ştiinţifică să pretinzi că studiezi represiunea ‘în urma căreia au rezultat mori, răniţi, arestaţi, molestaţi’, să scoţi sute de lucrări şi studii despre fapte evidente care au produs moartea a peste o mie de români, fără să-i numeşti, măcar instituţional, pe autorii crimelor. Concret, deşi în virtutea probelor adunate, au confirmat în mod repetat existenţa teroriştilor de după 22 decembrie, lucrările IRRD au evitat cu asiduitate să-i identifice pe aceştia. Chiar dacă probele le dovedeau cu prisosinţă existenţa’, menţionează documentul transmis de către Societatea Timişoara. Reprezentanţii Societăţii Timişoara adaugă că la 31 de ani de la momentul definitoriu al curajului său, poporul român a rămas cu tragica întrebare, devenită aproape retorică prin repetiţie, ‘Cine a tras în noi după 22?’. Ei consideră că este o nedreptate profundă pentru memoria eroilor care ne-au redat şi apărat libertatea în decembrie 1989, dar şi dureroasă, pentru urmaşii acestora, pentru răniţii rămaşi în cărucioare de invalizi, pentru memoria colectivă şi pentru imaginea noastră ca popor. ‘Această sarcină ar fi potrivit să revină instituţiei abilitate în acest sens care este, conform legii, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului. IICCMER are ‘în centrul tuturor demersurilor’ sale, ‘victimele şi efortul permanent pentru identificarea celor ce se fac vinovaţi pentru crimele şi abuzurile comise’. Este oare necesar să subliniem că abuzurile şi crimele comise la Revoluţie au fost ultima şi cea mai sângeroasă crimă a comunismului şi a dictatorului Nicolae Ceauşescu, prin aparatul său represiv?’, încheie comunicatul. Scrisoarea este semnată, până în prezent, de Asociaţia Revoluţionarilor fără privilegii (preşedinte Radu Filipescu, vicepreşedinte Ion Caramitru), Fundaţia ‘Gheorghe Ursu’ (preşedinte Gabriel Andreescu şi membru în CA, Andrei Ursu), Societatea Timişoara (preşedinte Florian Răzvan-Mihalcea), fost procuror general Dan Voinea, Asociaţia umanitară pentru protejarea şi sprijinirea invalizilor, răniţilor şi urmaşilor celor căzuţi în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989 – Dolj (preşedinte Costinel Venus Mirea) şi membri ai GDS: Andrei Cornea, Mihai Şora, Radu Vancu, Rodica Culcer, Sorin Ioniţă, Vlad Zografi, Daniel Cristea Enache, Mădălin Hodor, Sorin Alexandrescu, Smaranda Vultur, Magda Cârneci, Emil Ionescu, Andrei Oişteanu, Brînduşa Armanca, Ştefan Vianu, Alin Teodorescu. AGERPRES / (AS – autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă)