O treime dintre evreii din comunitate sunt alarmaţi de riscurile antisemitismului, relevă un sondaj de opinie realizat de Grupul de Studii Comportamentale Avangarde pentru Institutul ‘Elie Wiesel’.
Sondajul a fost realizat pentru a măsura nivelul de securitate pe care îl resimt evreii şi percepţiile cu privire la antisemitism, cu sprijinul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, înainte de atacurile teroriste din sudul Israelului, a precizat luni, Serviciul Administrativ-Comunicare, Departamentul Relaţii Publice şi programe cultural-educative al Institutului ‘Elie Wiesel’.
Potrivit sondajului 71% dintre intervievaţi consideră că există antisemitism în România (48% – ‘într-o oarecare măsură’, 14% – în ‘mare măsură’, 9% – ‘într-o foarte mare măsură’.
De asemenea, 41% consideră că antisemitismul a crescut în ultimii 5 ani (12% – ‘a crescut mult’, 29% – ‘a crescut puţin’). 38% dintre participanţii la sondaj consideră că antisemitismul manifestat în ţara noastră ‘a rămas la fel’, 11% că ‘a scăzut puţin’, 5% că ‘a scăzut mult’, iar 5% – NS/NR.
Sondajul relevă că între 38% şi 68% dintre respondenţi apreciază că antisemitismul este o problemă în viaţa politică, pe reţelele sociale, în mass media, etc. Alte probleme evocate de participanţii la studiu sunt legate de: profanarea cimitirelor evreieşti (68%); vandalizarea instituţiilor şi monumentelor evreieşti (52%); manifestarea unor atitudini antisemite pe stradă sau în alte locuri publice (38%).
Totodată, rezultatele sondajului relevă că 24% dintre respondenţi afirmă că au fost victima unor remarci antisemite, în timp ce 75% declară că nu au fost victime ale unor astfel de remarci.
Sondajul evidenţiază că 14% afirmă că au fost ţinta unor acţiuni antisemite, alţi 83% declarând că nu suferit astfel de atacuri, iar 3% NS/NR.
Un procent de 51% dintre respondenţi consideră că statul protejează evreii în România (41% – ‘eficient’, 10% – ‘foarte eficient’, 31% – ‘nu prea eficient’, 11% – ‘ineficient’, 7% – NS/NR.
Sondajul a fost realizat în perioada 1 august – 1 octombrie, prin metoda interviurilor face-to-face, pe un eşantion de 440 de subiecţi, reprezentativ pentru populaţia adultă de etnie evreiască la nivel naţional, având oroarea maximă de eşantionare, la un nivel de încredere de 95%, de +/- 4%.
