Sondaj: Peste două treimi dintre români sunt de acord cu tranziţia la surse de energie prietenoase cu mediul

Bucureşti, 29 iun/ Agerpres/- Peste două treimi dintre români sunt de acord cu tranziţia energetică la surse de energie prietenoase cu mediul, potrivit sondajului de opinie intitulat ‘Agenda România 2050. O conversaţie despre viitorul României – Ediţia I’, realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group.

Conform sursei citate, la capitolul Percepţia asupra viitorului tranziţiei energetice la surse de energie nepoluante – Tranziţia energetică la surse nepoluante, 68,4% dintre români declară că sunt de acord în mare şi foarte mare măsură tranziţia energetică la surse de energie prietenoase cu mediul (35% dintre români în foarte mare măsură, 33,4% în mare măsură), în timp ce 28,5% se declară de acord în mică şi foarte mică măsură sau deloc cu acest lucru (15% în mică măsură, 13,5% în foarte mică măsură/deloc). Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 3,2% dintre participanţii la sondaj.

‘Persoanele cu educaţie superioară şi gulerele albe declară într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că sunt de acord în foarte mare măsură cu tranziţia energetică. Gulerele gri şi locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia declară într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că sunt de acord în mare măsură cu tranziţia energetică. Persoanele cu venituri care nu le ajung nici pentru strictul necesar şi persoanele cu educaţie primară declară într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că sunt de acord în mică măsură, foarte mică măsură sau că nu sunt deloc de acord cu tranziţia energetică’, se arată la analiza extinsă şi interpretarea datelor sondajului.

De asemenea, 66,9% dintre români sunt de acord în mare şi foarte mare măsură cu sprijinirea financiară din bugetul de stat a implementării de tehnologii de producţie a energiei cu emisii scăzute pentru a facilita tranziţia energetică – hidrogen, biocombustibili, LNG/CNG etc (29,3% dintre cei intervievaţi ar fi de acord în foarte mare măsură, 37,6% în mare măsură).

Pe de altă parte, 30,85% se declară în mică şi foarte mică măsură cu acest lucru (16,5% în mică măsură, 14,2% în foarte mică măsură/deloc). Procentul non-răspunsurilor este de 2,3% din totalul eşantionului.

În privinţa subvenţiei costului la energie versus ajutor pentru creşterea eficienţei energetice, dacă ar avea de ales, majoritatea românilor, respectiv 63,6%, ar prefera un ajutor de la stat pentru scăderea consumului şi creşterea eficienţei energetice a locuinţei în locul subvenţiei lunare de la stat pentru acoperirea costurilor cu energia (plafonare, compensare, ajutor de încălzire) care este preferată de 32,8% dintre respondenţi. La acest punct, 3% nu ştiu sau nu pot aprecia, iar 0,6% nu răspund.

Conform sondajului, persoanele cu studii primare preferă într-un procent semnificativ mai ridicat decât restul populaţiei varianta unei subvenţii lunare de la stat. Preferă un ajutor de la stat pentru scăderea consumului şi creşterea eficienţei energetice a locuinţei, în proporţii mai mari decât media populaţiei, în special persoanele cu studii superioare, ‘gulerele albe’, persoanele care declară că veniturile lunare le ajung să îşi cumpere şi unele lucruri mai scumpe.

Sondajul de opinie ‘Agenda România 2050. O conversaţie despre viitorul României – Ediţia I’ a fost realizat de INSCOP Research în la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de mediul privat şi având drept parteneri academici Universitatea Babes Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea Bucureşti, Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea de Medicină şi Farmacie ‘Grigore T. Popa’ din Iaşi.

Datele au fost culese în perioada 23 mai – 14 iunie 2022, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1.500 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2,53 %, la un grad de încredere de 95%. AGERPRES / (AS – autor: Anamaria Constantin, editor: Marius Frăţilă)